* ca și cum nu erau suficiente condițiile atmosferice din ce în ce mai problematice, dăunătorii, printre care și ciorile sau graurii, fac ravagii în unele culturi agricole, iar măsurile de combatere sunt aproape inexistente
Nu sunt de-ajuns ploile în exces şi seceta cumplită care afectează grav culturile agricole! La acestea se adaugă şi diverşi dăunători, boli şi păsări ale cerului: graurii care distrug viile dar şi ciorile. “La Zăvoaia, suntem mereu asaltaţi de stoluri foarte mari de ciori. Primăvara atacă culturile abia semănate, scoţând porumbul din sol, iar pe parcursul anului distrug lanurile de porumb şi floarea soarelui, lucerna etc. Iar acum ne-au distrus pepenii. Culmea este că nu se mai sperie de nimic: momâi, vuvuzele, cârâitori, «tunuri»... Necazul îi afectează şi pe cei săraci (n.n. inclusiv din judeţul Buzău, unde pierderile au ajuns, în 2014, până la 70%) care, pentru un ban în plus cultivă, haotic chiar, foarte mulţi pepeni. În zadar, fiindcă la abundenţa care scade preţurile, la samsari, speculanţi şi hoţi, se mai adaugă şi ciorile. Pentru care nimeni nu te despăgubeşte, iar oamenii îşi lasă producţia să se strice pe câmp. Pe când în alte ţări, de exemplu în SUA, statul se implică şi reglează, impune ce culturi şi în ce proporţii să fie cultivate. Acţionează, astfel prin subvenţii dar şi restricţii, pentru echilibrarea balanţei culturilor. La noi, face fiecare ce vrea, nu suntem asociaţi, suntem invadaţi de mărfurile din afară, şi ne trezim că nu avem unde depozita producţia, şi nici cui şi la ce preţ avantajos să o vindem. Plus că numai ai cu cine munci pământul. Eu, de exemplu, am avut nişte romi din Golăşei. Imi cereau câte 200 lei pe zi, iar primăvara puneau câte un pumn de seminţe pe cuib şi în rest nimic. Mai e şi problema irigatului…”, ne-a declarat Ion Androne - un adevărat fermier şi producător agricol care, împreună cu soţia şi cei doi copii ai lor, dorm doar câteva ore pe noapte, pentru a veni la Brăila, în Piaţa Mare, cu produse foarte bune şi ieftine.
Dar să revenim la cioara de semănătură. Potrivit specialiştilor şi ornitologilor, ea a atacat culturile de pepeni în 2012 şi 2014, din cauza secetei. Îndeosebi în zonele neirigate, dar nu numai. Este adevărat că această specie de pasăre este şi folositoare agriculturii. Fiind omnivoră, ea se hrăneşte cu insecte, şoareci, omizi, melci, ploşniţe, lăcuste, gândaci, cărăbuşei etc. Nu iartă, însă, nici tuberculii florilor, seminţele şi, iarna lucernierele. Plus că sunt purtătoare de boli şi dăunători. Mai ales ciorile grive, de la oraş. Prezente inclusiv la Brăila din cauza gunoaielor de pe străzi şi din parcuri, a resturilor menajere , cadavrelor aruncate în diverse locuri. Sunt şi cetăţeni care, alături de pisici, câini, porumbei şi turturele, aruncă resturi de hrană şi ciorilor.
Ciorile de semănătură, şi numai, nu pot fi distruse fără consultarea ornitolgilor şi respectând prevederile Directivei UE “Păsări”. Potrivit acesteia, vânătoarea ciorilor de semănătură este permisă între 1 august şi 31 ianuarie, iar pentru cioara grivă, cu alice de 2,5 – 3 mm, între 1 iunie şi 31 martie. Cuiburile se distrug numai iarna, cu toate că în ele îşi depun ouăle şi alte păsări. Iar dacă o jumătate din coloniile de ciori se reduce prin acţiunea omului, ele se refac foarte repede, deoarece ciorile sunt foarte prolifice: depun câte 4-6 ouă, iar după 17-20 de zile de ecloziune apar puii. Care, la 2-3 zile, îşi iau zborul, iar în a zecea zi sunt stăpâni pe cuib. Greu, aşadar, de luptat cu aceste zburătoare!
