Liderii coaliţiei vor relua discuţiile pe tema desemnării comisarului european după ce Consiliul European, care va avea loc la finele acestei săptămâni la Bruxelles, va lua "unele decizii" cu privire la viitorul preşedinte al Comisiei Europene, a declarat la 15 iunie vicepreşedintele PDL, Adriean Videanu.
"S-a discutat numai în treacăt pentru că am hotărât cu toţii ca după ce Consiliul European va lua unele decizii legat de desemnarea preşedintelui Comisiei Europene, după ce se va discuta la nivelul Consiliuli European să reluăm şi noi discuţiile la nivelul coaliţiei", a declarat Videanu la finalul şedinţei de luni a coaliţiei PSD-PDL.
Problema numirii lui Barroso pentru un nou mandat la preşedinţia Comisiei Europene va fi în centrul summitului UE de la Bruxelles din 18-19 iunie. Mandatul său se încheie în noiembrie, însă pledează pentru o decizie formală asupra menţinerii sale în funcţie încă de la summitul de săptămâna aceasta. Până în prezent, el nu are contracandidaţi.
Vizita lui Traian Băsescu la Paris pentru a obţine sprijinul lui Nicolas Sarkozy astfel încât Dacian Cioloş să devină comisar european pentru agricultură a fost "un bun punct de pornire", acum fiind însă nevoie de "lobby inteligent" mai ales pe lângă preşedintele Comisiei Europene, au declarat duminică, surse europene.
Desemnarea comisarului european este subiect de dispută între PSD şi PDL.
Dacian Cioloş se situează pe primul loc, într-un clasament realizat de Centrul Român pentru Politici Europene, care analizează principalii candidaţi vehiculaţi pentru un post de comisar în funcţie de competenţă, autoritate, integritate, experienţă în afaceri europene şi susţinere politică.
Studiul "Ce şi pe cine propunem la Bruxelles? Note pentru "comisarii' români" a apărut cu o zi înainte de începerea Consiliului European de vară şi este realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) şi finanţat de Fundaţia Soros în cadrul Iniţiativei de Politică Externă.
CRPE analizează nouă dintre propunerile care au fost vehiculate în spaţiul public, de către partide sau de către presă: Mihai Tănăsescu, Monica Macovei, Adrian Severin, Dacian Cioloş, Daniel Dăianu, Lazăr Comănescu, Leonard Orban, Vasile Puşcaş şi Theodor Stolojan. Fiecare candidat este examinat pe baza a cinci criterii: experienţa în afaceri europene, susţinerea politică de la Bucureşti, competenţă (CV), autoritate (profesională, respect) şi integritate. Experţii afiliaţi CRPE au acordat note de la 1 la 5 fiecărui posibil candidat.
Primii clasaţi sunt Dacian Cioloş (4,08), Vasile Puşcaş (4,06) şi Monica Macovei (3,88). Macovei a pierdut puncte la susţinerea politică şi la capacitatea de a crea consens, la fel şi "candidatul" PSD Adrian Severin. În general, dată fiind situaţia internă care cere consens în guvern, inevitabil candidaţii văzuţi ca tehnocraţi apolitici au fost avantajaţi, explică raportul.
Astfel, Dacian Cioloş a obţinut un punctaj final de 4,08, clasându-se pe locul întâi dintre cei analizaţi. Acesta are 4,4 la experienţă, 3,1 la susţinere politică, la autoritate 3,9, un punctaj de 4,4 la competenţă şi 4,6 la integritate. "Dacian Cioloş are imaginea unui tehnocrat eficient, preluând portofoliul de ministru al Agriculturii la Bucureşti într-un moment greu în negocierile cu Comisia Europeană. În prezent este un insider în instituţie, lucrând ca director pentru dezvoltare rurală în Comisie. Numele său este vehiculat în eventualitatea în care România ar putea avea succes în încercarea de a obţine poziţia de comisar pentru Agricultură", se subliniază în raport.
