• consilierul municipal PNL Petrică Popa a anunţat, recent, că a depus la registratura Primăriei Municipiului Brăila un proiect de hotărâre privind reducerea taxei de salubritate şi cere introducerea acestuia pe ordinea de zi a şedinţei ordinare de astăzi • liberalii sunt convinşi că taxa de salubritate poate fi redusă chiar şi în mijlocul anului fiscal, în ciuda explicaţiilor contrare ale primarului municipiului • de cealaltă parte, edilul-şef Marian Dragomir consideră demersul unul politicianist, având ca scop principal denigrarea sa • primarul a ţinut să vină cu argumente clare privind motivele pentru care taxa nu poate fi redusă, unul dintre ele fiind chiar datoriile înregistrate de brăileni la acest capitol şi faptul că s-ar ajunge la un blocaj în contextul în care s-ar merge înainte cu o asemenea măsură
Liberalii brăileni par gata de război cu primarul Marian Dragomir în privinţa reducerii taxei de salubritate mai devreme de 2018. Asta după ce Guvernul României a stabilit eliminarea taxei de mediu, însă conducerea Primăriei şi aparatul din subordine a explicat că nu se poate pune în aplicare o asemenea măsură, în mijlocul anului fiscal. Ei bine, în frunte cu consilierul municipal Petrică Popa, liberalii brăileni au anunţat, recent, în cadrul unei conferinţe de presă, că au depus la registratura Primăriei Brăila un proiect de hotărâre care prevede tocmai reducerea taxei de salubritate şi reportarea sumelor încasate până acum (ca amendă pentru faptul că nu s-a făcut recilcarea gunoiului), pentru anul următor. Aceştia solicită ca proiectul lor să fie introdus suplimentar pe ordinea de zi a celei de-a doua şedinţe ordinare a CLM, programată, astăzi, 31 iulie.
De cealaltă parte, primarul Marian Dragomir s-a arătat total dezgustat de demersul PNL-iştilor, pe care îl consideră unul pur politicianist, fără niciun fundament legal şi având ca scop unic denigrarea sa. Edilul-şef a explicat, pe cifre, că în contextul în care brăilenii au produs în prima parte a anului 2017 mai mult gunoi decât anul trecut, având în vedere că deja există datorii de la mai bine de jumătate dintre cei care trebuie să achite această taxă, că banii încasaţi până acum au ajuns deja către societăţile de salubrizare, depozitul de gunoi şi Fondul de Mediu, precum şi pentru că sumele respective nu pot avea o altă destinaţie decât cea pentru care s-au făcut încasările, o astfel de acţiune precum cea propusă de PNL-işti nu ar putea conduce decât la blocaj clar. Mai ales că municipiul nostru încă nu colectează gunoiul selectiv, iar încercările celor trei operatori (“Brai-cata”, “Eco” şi RER) de a implementa un atare sistem, nu s-au bucurat de prea mare succes în rândul brăilenilor.
PNL-iştii cer ca proiectul lor privind reducerea taxei de gunoi să fie votat
Consilierii municipali PNL Brăila s-au arătat total deranjaţi de atitudinea PSD-iştilor vizavi de colectarea mai departe a sumelor majorate la taxa de gunoi, în contextul în care Guvernul Mihai Tudose a decis amânarea până în 2019 a încasării acestor bani.
“Am depus la registratura Primăriei Municipiului Brăila o expunere de motive cu titlul, «Cetăţenii Brăilei nu trebuie să fie suprataxaţi». Proiectul de hotărâre este iniţiat de consilierii PNL pentru reducerea taxei de salubritate. Introducerea acestei taxe a dus, evident, la scumpirea tarifelor pe care populaţia a trebuit să le achite pentru salubritate, dar Guvernul a retras aplicarea taxei pe mediu, astfel că acum cetăţenii Brăilei ar trebui să plătească valoarea reală a serviciului de salubritate. Noi am solicitat primarului Dragomir să revină asupra preţurilor practicate la salubritate şi sperăm că va face demersurile necesare şi va accepta propunerea liberalilor. Este nepermis totuşi ca brăilenii să plătească la un serviciu preţuri mari şi incorecte din punct de vedere legislativ”, a afirmat Popa.
Liberalul a explicat că o scădere a taxei de salubritate de la 11 lei de persoană la 7 lei cum era înainte de majorare, înseamnă exact diferenţa pe care municipalitatea o plătea ca amendă pentru gunoiul dus la groapă neselectat. Consilierul a precizat că în cazul în care primarul nu le va aceeapta proiectul şi nu îl va supune dezbaterii publice, îl vor acţiona în contencios administrativ.
La rândul său, preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă a afirmat că nu este de acord cu explicaţiile oferite de primarul Marian Dragomir în cadrul celei mai recente şedinţe, potrivit căruia taxa de salubritate nu poate fi redusă în timpul anului fiscal şi că vrea o explicaţie în scris pe această temă, în cazul în care proiectul depus de liberali nu va fi avizat.
“Domnul Popa chiar în şedinţa de consiliu de data trecută a luat cuvântul şi a spus chestiunea asta destul de clar, dar i-au fost răstălmăcite cuvintele de către primarul Dragomir. Ca să nu intrăm într-o politică din aceasta fără sfârşit, că se poate sau nu, vreau să spun un singur lucru: eu, în calitate de preşedinte al partidului, după ce m-am consultat cu consilierii locali şi judeţeni, aştept de la domnul primar, prin aparatul de specialitate, să ne dea un răspuns la propunerea pe care noi am transmis-o. Dacă este posibil să modifici taxa specială de salubrizare, în condiţiile în care prevederile ordonanţei de Guvern au fost suspendate cu privire la taxa de mediu, sau nu?”, a conchis Dănăilă.
Primarul desfiinţează proiectul PNL şi acuză iniţiatorii de inconştienţă
De cealaltă parte, primarul Marian Dragomir a precizat că proiectul de hotărâre propus de liberali nu este altceva decât un document politic, ce are ca principal scop denigrarea sa. Dragomir susţine că liberalii folosesc atacuri la persoană în cadrul expunerii de motive, nu au niciun fundament economic, nu indică surse de finanţare şi nu respectă cadrul legal al unei hotărâri de consiliu.
“Expresiile folosite în text sunt unele grobiene care depăşesc limitele bunului simţ, al logicii, contrazicând chiar votul pe care l-au dat la proiecte de hotărâre votate de liberali şi sociali democraţi împreună, care aduc atingere demnităţii instituţiei publice ai cărei membri sunt, dar şi tuturor celor care citesc documentul şi cunosc legislaţia. Indiferent de modul lor de adresare voi rămâne un om civilizat care îşi poate expune punctul de vedere folosind cuvinte decente şi argumente legale”, a afirmat Dragomir.
Sursa citată a ţinut să aducă argumente, bazate pe cifre, pentru a demonta propunerea PNL şi a explica de ce este aproape imposibilă punerea în aplicare a unui atare demers.
“Expunerea de motive a proiectului PNL încearcă să inducă în eroare cetăţenii printr-o serie de expresii: «în urma unei decizii controversate de a impune o taxă unică de salubrizare» - taxă votată inclusiv de cei care azi nu recunosc acest lucru, ca urmare a aplicării legislaţiei obligatorii în domeniu. «Nu putem fi martorii unor jonglerii cu bani publici» - afirmaţii contrazise de Curtea de Conturi şi alte instituţii publice care au verificat legalitatea cheltuirii sumelor din salubritate conform destinaţiei lor, fără a exista probleme legale. Afirmaţii că din banii de salubritate se pot plăti alte lucrări reprezintă de asemenea, aspecte false şi interzise de lege. În urma tuturor evidenţelor contabile şi controalelor nu au rezultat astfel de operaţiuni. «Firmele de salubritate care nu dau doi bani pe obligaţiile impuse nu sunt penalizate» - alte afirmaţii false, deoarece de ani de zile societăţile de salubritate sunt penalizate cu 15% din factura fiecărei luni. «Primarul facilitează ocolirea legii prin perfectarea unor acte adiţionale ce nu corespund caietului de sarcini şi regulamentului» - din nou avem de-a face cu afirmaţii false, ca urmare a faptului că inclusiv consilierii liberali au votat perfectarea tuturor actelor adiţionale care au fost puse ulterior în practică. Toate actele adiţionale au fost semnate întotdeauna după votul consilierilor, inclusiv al celor liberali. Din ce îmi aduc aminte singurele modificări care nu au fost votate de liberali se referă la reducerea plăţilor suplimentare către Fondul de Mediu. «Nu sunt impuse obligaţiile votate de consiliul local» - afirmaţii false deoarece contractele încheiate cu ani în urmă respectă ad-literam modelul de contract votat de consilieri. «Nu ne mai luaţi de proşti» - din păcate nu pot să îi iau de proşti şi nu m-am exprimat niciodată în acest mod, dar fiecare se simte după cum se comportă”, a ţinut să precizeze primarul, făcând totodată precizarea că în textul proiectului se fac confuzii grave între OUG 126/2005 privind reprezentarea României şi a instituţiilor publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale şi OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu.
Cele 3 motive principale pentru care nu se poate micşora taxa
Edilul-şef a explicat de ce taxa de salubritate nu poate fi micşorată în timpul anului fiscal, aşa cum propun liberalii, subliniind că un atare demers ar conduce fără îndoială la un blocaj total pe această zonă. Pe scurt, Dragomir a precizat că în prezent brăilenii produc mai mult gunoi decât anul trecut, că banii încasaţi deja au ajuns la operatori, mai mult, că mai bine de jumătate dintre cei care sunt aşteptaţi să plătească această taxă, încă nu au făcut-o până în prezent, iar datoriile acumulate până acum înclină serios balanţa către viitoare probleme.
“Realitatea care rezultă din cifre este următoarea: 1 - În primele 6 luni ale anului 2017 au fost colectate de la populaţie 22.900,87 tone deşeuri menajere faţă de 21.683,15 tone în 2016. Rezultă clar că doar în primele 6 luni ale anului 2017 populaţia din Brăila a produs 1.217,72 tone mai mult decât în 2016, în condiţiile în care societăţile de salubrizare au început şi o colectare selectivă destul de redusă. Teoretic, în ultimile 6 luni din anul 2017 vom colecta o cantitate similară de 22.900 tone (fără a lua în calcul faptul că în ultimele luni ale anului 2016 au fost colectate 3.000 de tone mai mult faţă de primele luni datorită sărbătorilor de iarnă şi aprovizionării de toamnă). 2 - În primele luni ale anului 2017 a fost plătită suma de 11.414.424 lei către societăţile de salubrizare, depozit şi Fondul de Mediu, faţă de 6.404.026 lei în 2016. Diferenţa de 5.010.398 lei rezultă din suplimentarea plăţilor cu 80 lei/tonă şi din cantităţile mai mari care au fost colectate în anul 2017. Şi 3 - Pe număr de persoane care plătesc salubritatea (cu excepţia celor care sunt scutiţi conform legislaţiei), situaţia se prezintă astfel: din totalul de 135.543 de persoane declarate în anul 2017, 60.523 - au achitat integral, însă 75.020 persoane mai au de plată în acest an. Din totalul persoanelor care mai au de plată în 2017, 41.208 - au achitat doar primele 6 luni, 12.979 sunt persoane care au achitat parţial (mai puţin de 6 luni), iar 20.833 - persoane care nu au achitat nici măcar un leu”, a subliniat Dragomir.
Primarul a explicat că, cel puţin la nivel teoretic, încă se mai poate încasa o parte dintre aceste sume în acest an. Însă potrivit acestuia practica a demonstrat că nu toţi cetăţenii plătesc, astfel că mai mult ca sigur vor exista cheltuieli suplimentare cu executarea. Pentru a-şi explifica teoria, Dragomir a prezentat un scurt calcul logic.
“41.208 persoane x (11 lei x 6 luni) egal 41.208 persoane x 66 lei, prin urmare rezultă 2.719.728 lei. 12.979 persoane x (11 lei x 9 luni aprox.) egal 12.070 persoane x 99 lei, deci rezultă 1.284.921 lei. 20.833 persoane x (11 lei x 12 luni) egal 20.833 persoane x 132 lei ar însemna 2.749.995 lei. Prin urmare, disctăm despre încasări posibile în acest an de 6.754.644 lei”, a conchis edilul-şef.
Reamintim că, membrii CLM Brăila, au aprobat în cadrul unei şedinţe de la începutul acestei luni, actele adiţionale la contractele pe care le au cu operatorii de salubritate, ca urmare a suspendării taxei de mediu, până în 2019, de către Guvernul Mihai Tudose. Este vorba despre deja celebra taxă de 80 lei/tonă, care trebuia achitată de administraţiile locale pentru deşeurile nesortate duse la gropile de gunoi.
