Bolile cronice înregistrează prevalenţe mari şi incidenţe în creştere susţinută comparativ cu deceniile anterioare, deja două treimi din cheltuielile cu servicii spitaliceşti fiind generate de complicaţiile bolilor cronice, iar 90% din cheltuielile cu medicamente compensate sunt asociate indicaţiilor de boli cronice, afirmă preşedintele Alianţei Pentru Sănătate din România, Cristian Hotoboc. Potrivit acestuia, în prezent, calitatea serviciilor şi satisfacţia pacienţilor nu reprezintă preocupări efective pentru autorităţi şi furnizori, deoarece sistemul de decontare nu le valorizează. „Metodele de tarifare încurajează consumul de servicii şi nu stimulează prevenţia. Fiind plătiţi per serviciu, furnizorii câştigă atunci când pacienţii lor sunt bolnavi şi solicită servicii în mod repetat", a susţinut reprezentantul APSR.
Pe de altă parte, asistenţa medicală „nu este coordonată", iar Casa de Asigurări decontează numeroase servicii „inutile".
Totodată, Hotoboc a arătat că dezvoltarea asistenţei medicale în ambulatoriu este insuficientă, iar centrele de permanenţă pentru asistenţa primară sunt organizate „sporadic". „Structura actuală a spitalelor este tributară secolului trecut, când majoritatea afecţiunilor erau acute, iar spitalul trebuia să deţină toate tehnologiile şi personalul necesare rezolvării lor. Între timp, profilul morbidităţii în România s-a schimbat. Astăzi, prevalează bolile cronice, pentru care spitalul nu este cel mai eficient furnizor, iar tehnologiile medicale fac posibilă gestionarea multor afecţiuni în ambulatoriu", a precizat preşedintele APSR.
Tratamente financiare de miliarde, rezultate slabe
Echilibrul bugetar al sistemului de asigurări sociale de sănătate depinde an de an de subvenţii de miliarde de lei de la bugetul de stat. „Încheind analiza situaţiei actuale în sfera politicilor publice, remarcăm faptul că Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, elaborată la insistenţele Uniunii Europene şi precondiţie pentru accesarea fondurilor structurale, nu este implementată. De la adoptarea sa, obiectivele de reformă şi direcţiile de acţiune au rămas pe hârtie, nu au fost elaborate planuri operaţionale, nu au fost dezvoltate proiecte de implementare, nu a fost publicată nicio evaluare. Practic, reforma în sănătate este blocată", a mai declarat Hotoboc. Potrivit acestuia, ar fi necesare schimbări în organizarea şi finanţarea serviciilor, comportamentul furnizorilor, precum şi în contribuţia populaţiei la menţinerea stării de sănătate. „Autorităţile trebuie să acorde importanţă mai mare calităţii serviciilor, performanţei şi valorii adăugate obţinute şi să diminueze eforturile de control al formularisticii, procedurilor administrative şi documentelor justificative", a susţinut reprezentantul APSR.
În acest sens, Cristian Hotoboc a propus stabilirea unui grup de experţi, sub patronajul Administraţiei Prezidenţiale, care să redacteze, împreună cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, într-o abordare „holistică", programe de reformă pe domenii esenţiale precum politica privind resursele umane, inclusiv salarizarea, managementul pacienţilor cu boli cronice, reorganizarea spitalelor publice sau gestiunea informaţiilor în sistemul sanitar.
