Timp de opt decenii, salile de cinema romanesti au atras milioane de spectatori cu pelicule ca "Padurea spinzuratilor", "Pistruiatul" sau "Liceenii". Erau proiectate si pelicule straine cum ar fi "Lantul amintirilor" (India) sau, mai rar, western-uri americane.
Dupa 1989, industria cinematografica a intrat intr-un declin continuu, numarul de filme a fost din ce in ce mai mic si totodata mai slabe din punct de vedere calitativ. Putem spune ca epoca de tranzitie coincide cu aparitia celui mai mare dusman al cinematografiei - televiziunea prin cablu. In plus, au fost inchise foarte multe sali de cinema. Inainte de Revolutie existau in Braila sase cinematografe : Republica (ulterior Cinema Bulevard), Popular (vis-a-vis de magazinul Dunarea), Unirea (Hipodrom), Pescarus (Viziru), Lyra (strada M. Eminescu) si Cinema Central, ultimul cinema brailean care mai functioneaza in ziua de azi. De altfel, este foarte greu sa supravietuiesti ca si cinematograf in conditiile in care multi romani au acasa sisteme Home Cinema sau calculator si conexiune la internet.
In schimb, teatrul se bucura de o istorie de peste un secol si jumatate la Braila, iar prin Teatrul Maria Filotti, a carui faima a trecut de hotarele tarii, atrage astazi din ce in ce mai multi tineri. Forta spectacolelor si expresivitatea actorilor aduce in salile teatrului mii de spectatori anual, multi dintre acestia fiind tineri.
Daca Romania este ultima in Europa ca numar de cinematografe, iar teatrul descopera noi strategii de atragere a spectatorilor, observam si o schimbare a mentalitatilor de la o generatie la alta. Tinerii nu gasesc atractiv mersul la cinema, in schimb teatrul, cel putin in Braila, aduce un mare plus din punct de vedere cultural.
Asadar, cinematografia romaneasca are nevoie de spatii pentru proiectarea si promovarea filmelor autohtone, dar si mijloace de atragere a tinerilor pentru a putea face concurenta teatrelor, evenimentelor de divertisment si altor institutii de cultura ce au devenit profitabile in zilele noastre.
Dupa 1989, industria cinematografica a intrat intr-un declin continuu, numarul de filme a fost din ce in ce mai mic si totodata mai slabe din punct de vedere calitativ. Putem spune ca epoca de tranzitie coincide cu aparitia celui mai mare dusman al cinematografiei - televiziunea prin cablu. In plus, au fost inchise foarte multe sali de cinema. Inainte de Revolutie existau in Braila sase cinematografe : Republica (ulterior Cinema Bulevard), Popular (vis-a-vis de magazinul Dunarea), Unirea (Hipodrom), Pescarus (Viziru), Lyra (strada M. Eminescu) si Cinema Central, ultimul cinema brailean care mai functioneaza in ziua de azi. De altfel, este foarte greu sa supravietuiesti ca si cinematograf in conditiile in care multi romani au acasa sisteme Home Cinema sau calculator si conexiune la internet.
In schimb, teatrul se bucura de o istorie de peste un secol si jumatate la Braila, iar prin Teatrul Maria Filotti, a carui faima a trecut de hotarele tarii, atrage astazi din ce in ce mai multi tineri. Forta spectacolelor si expresivitatea actorilor aduce in salile teatrului mii de spectatori anual, multi dintre acestia fiind tineri.
Daca Romania este ultima in Europa ca numar de cinematografe, iar teatrul descopera noi strategii de atragere a spectatorilor, observam si o schimbare a mentalitatilor de la o generatie la alta. Tinerii nu gasesc atractiv mersul la cinema, in schimb teatrul, cel putin in Braila, aduce un mare plus din punct de vedere cultural.
Asadar, cinematografia romaneasca are nevoie de spatii pentru proiectarea si promovarea filmelor autohtone, dar si mijloace de atragere a tinerilor pentru a putea face concurenta teatrelor, evenimentelor de divertisment si altor institutii de cultura ce au devenit profitabile in zilele noastre.
