Luna februarie a acestui an a fost cea mai secetoasa din istoria meteorologiei, fiind inregistrate, la nivel national, precipitatii de doar 10 litri/metru patrat, fata de 30 litri/mp cit ar fi fost media normala pentru aceasta perioada a anului. In martie, aprilie si mai, spun meteorologii, lucrurile se mai asaza si intra in normalitate. Din luna iunie, insa, temperatura medie va incepe sa inregistreze valori peste normele climatologice, situatie care se va prelungi si in iulie si august. Cantitatea de precipitatii va fi sub mediile multianuale, iar in ultima luna a verii este de asteptat ca seceta, ce initial se va instala doar in sudul Moldovei si Dobrogea, sa se extinda si in restul tarii.
Concret, ne asteapta o vara fierbinte, cu precipitatii reduse si perioade caniculare, in care temperaturile vor depasi 40 de grade Celsius. Ingrijorator, nu-i asa? Pentru oricare dintre noi. Pentru fermieri insa, si in special cei din zona noastra, aceste date sint de-a dreptul alarmante. Si e de inteles panica lor. Dupa un an agricol foarte prost, pe care cei mai multi l-au incheiat cu datorii, dupa luni intregi de lupta surda cu autoritatile, fara prea multe rezultate favorabile lor, securea secetei era tot ce mai trebuia sa le apese pe grumaz. Asta in conditiile in care, in ceea ce priveste irigatiile, situatia din acest an este fara precedent. Extrem de grava, iar singurul care ii poate scoate din impas este Guvernul. Iar Guvernul, s-a vazut deja, nu prea are chef sa se impovareze cu problemele din agricultura. In ciuda demersurilor repetate ale specialistilor, a interventiilor Ministerului Agriculturii, ba chiar a miscarilor de protest de mare amploare organizate de fermieri. De ce nu reactioneaza autoritatile? Simplu. Din cauza unei legi proaste si a SNIF-ului, o societate sugrumata de datorii, aflata in procedura de privatizare. O privatizare indelung contestata, macinata de interese. Pentru ca la SNIF interesele sint mari. Si nu va ginditi ca cei care saliveaza acum dupa o bucata din aceasta societate, se gindesc la reabilitarea sistemului de irigatii. Nu, nici pe departe. SNIF dispune de niste averi imobiliare greu de imaginat din afara. Pe ele se da marea batalie. Si, pina cind impartirea nu va fi definitivata, cui de la Bucuresti credeti ca ii arde de campania de irigatii, de canalele nedecolmatate, de statiile de pompare nepregatite, de faptul ca in judetul Braila nu a mai dat o ploaie zdravana de luni de zile? Cine sa se gindeasca la cele peste 100.000 ha de griu, rapita si orz, de care, in lipsa apei, se va alege praful?
Dan Ionel, directorul ANIF, este dispus sa incalce legea si sa bage apa pe canale la 1 aprilie, asa cum au cerut fermierii. Dar, va garantez, nu e o solutie pe termen lung si in nici un caz o solutie pentru conditiile extreme preconizate pentru aceasta vara. In plus, pierderile vor fi enorme si nu stiu cine le va suporta. Curajul directorului ANIF, laudabil de altfel, este, de fapt, un gest al disperarii. Disperarea unui om incoltit de superiori, pe de o parte si de agricultori, pe de alta, a unui om prins in chingile unui sistem prost conceput, a unor legi elaborate din fotoliu. Dar, mai mult, disperarea unui om care stie realitatea si intelege disperarea unui alt om care si-a pus intreaga agoniseala si speranta intr-o brazda de griu. Din pacate insa, din disperare nu poti sa faci performanta.
Concret, ne asteapta o vara fierbinte, cu precipitatii reduse si perioade caniculare, in care temperaturile vor depasi 40 de grade Celsius. Ingrijorator, nu-i asa? Pentru oricare dintre noi. Pentru fermieri insa, si in special cei din zona noastra, aceste date sint de-a dreptul alarmante. Si e de inteles panica lor. Dupa un an agricol foarte prost, pe care cei mai multi l-au incheiat cu datorii, dupa luni intregi de lupta surda cu autoritatile, fara prea multe rezultate favorabile lor, securea secetei era tot ce mai trebuia sa le apese pe grumaz. Asta in conditiile in care, in ceea ce priveste irigatiile, situatia din acest an este fara precedent. Extrem de grava, iar singurul care ii poate scoate din impas este Guvernul. Iar Guvernul, s-a vazut deja, nu prea are chef sa se impovareze cu problemele din agricultura. In ciuda demersurilor repetate ale specialistilor, a interventiilor Ministerului Agriculturii, ba chiar a miscarilor de protest de mare amploare organizate de fermieri. De ce nu reactioneaza autoritatile? Simplu. Din cauza unei legi proaste si a SNIF-ului, o societate sugrumata de datorii, aflata in procedura de privatizare. O privatizare indelung contestata, macinata de interese. Pentru ca la SNIF interesele sint mari. Si nu va ginditi ca cei care saliveaza acum dupa o bucata din aceasta societate, se gindesc la reabilitarea sistemului de irigatii. Nu, nici pe departe. SNIF dispune de niste averi imobiliare greu de imaginat din afara. Pe ele se da marea batalie. Si, pina cind impartirea nu va fi definitivata, cui de la Bucuresti credeti ca ii arde de campania de irigatii, de canalele nedecolmatate, de statiile de pompare nepregatite, de faptul ca in judetul Braila nu a mai dat o ploaie zdravana de luni de zile? Cine sa se gindeasca la cele peste 100.000 ha de griu, rapita si orz, de care, in lipsa apei, se va alege praful?
Dan Ionel, directorul ANIF, este dispus sa incalce legea si sa bage apa pe canale la 1 aprilie, asa cum au cerut fermierii. Dar, va garantez, nu e o solutie pe termen lung si in nici un caz o solutie pentru conditiile extreme preconizate pentru aceasta vara. In plus, pierderile vor fi enorme si nu stiu cine le va suporta. Curajul directorului ANIF, laudabil de altfel, este, de fapt, un gest al disperarii. Disperarea unui om incoltit de superiori, pe de o parte si de agricultori, pe de alta, a unui om prins in chingile unui sistem prost conceput, a unor legi elaborate din fotoliu. Dar, mai mult, disperarea unui om care stie realitatea si intelege disperarea unui alt om care si-a pus intreaga agoniseala si speranta intr-o brazda de griu. Din pacate insa, din disperare nu poti sa faci performanta.
