Cinci documente bilaterale, necesare pentru punerea în aplicare a Acordului privind apărarea antirachetă dintre SUA şi România, au fost semnate vineri la Bucureşti, anunţă MAE.
Documentele au semnate de către Sebastian Huluban, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, şi generalul Mark O. Schissler din cadrul Comandamentului Forţelor SUA în Europa, copreşedinţi ai Comitetului Mixt româno-american care gestionează aplicarea Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, semnat la 6 decembrie 2005 şi care s-a reunit vineri la Bucureşti.
Este vorba despre trei amendamente la Aranjamentele de Implementare ale Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, care se vor aplica şi noului Acord, şi care vizează operaţiunile cu proprietăţi imobiliare şi managementul proprietăţii imobiliare (gestionarea inventarului de construcţii şi structuri din zonele şi facilităţile unde este permisă prezenţa forţelor SUA), securitatea (procedurile necesare pentru asigurarea securităţii componentelor sistemului de apărare antirachetă în timpul transportului pe teritoriul României), precum şi crearea Sub-Comitetului Mixt privind apărarea antirachetă din cadrul Comitetului Mixt existent.
De asemenea, au mai fost semnate două Aranjamente de Implementare, nou convenite în aplicarea Acordului privind apărarea antirachetă, privind folosirea terenurilor din jurul Bazei Deveselu şi utilizarea spaţiului aerian de deasupra şi din jurul Bazei Deveselu.
Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu, care a participat la reuniune, a subliniat că semnarea acestor documente în calendarul stabilit cu partea americană reprezintă "o dovadă clară a angajamentului celor două state pentru operaţionalizarea la termen a componentei din România a sistemului de apărare antirachetă".
În intervenţia sa, oficialul român s-a referit la deciziile summit-ului de la Chicago, accentuând importanţa declarării capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, care reflectă atât coeziunea, cât şi determinarea Alianţei de a menţine calendarul convenit la reuniunea de la vârf de la Lisabona. Totodată, a exprimat satisfacţie faţă de consacrarea la summit-ul de la Chicago a apărării antirachetă ca o capabilitate de sine stătătoare, dar complementară, ce vine să consolideze mixul tradiţional de capabilităţi al NATO în domeniile convenţional şi nuclear. în plus, a arătat că apărarea antirachetă este un exemplu concludent care conferă substanţă conceptului Smart Defense.
Referindu-se la stadiul implementării Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România din 13 septembrie 2011, secretarul de stat, în calitatea sa de negociator-şef al Acordului, a evidenţiat şi salutat activitatea intensă a echipelor de negociere ale celor două state în sensul convenirii Aranjamentelor de Implementare.
