• preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, s-a plâns, ieri, că la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila s-a luat încă o decizie peste capul liderilor administraţiei publice locale • acesta susţine că a aflat, pe surse, despre desfiinţarea postului de director adjunct al Centrului de Incluziune Socială Brăila, instituţie pe care o are în subordine • la rândul său, ispectorul şcolar general Cătălin Canciu susţine că unitatea de învăţământ nu întrunea condiţiile pentru a avea un post de adjunct
Încă o schimbare de director făcută la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila nu a picat bine liderilor administraţiei brăilene. Mai exact, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac s-a plâns, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă de faptul că postul de director adjunct din cadrul Centrului de Incluziune Socială Brăila, instituţie subordonată Consiliului, a fost desfiinţat la decizia ISJ.
Problema, susţine Chiriac, este că inspectorul şcolar general Cătălin Canciu a luat această decizie fără să îl consulte în prealabil, atitudine pe care a catalogat-o ca fiind anormală. “Am aşa o intervenţie administrativă legată de domnul inspector general (n.r. Cătălin Canciu). De la Centrul de Incluziune Socială ne-a plecat un director adjunct. Dar am aflat pe surse, ca să nu spun din altă parte. Mi se pare că iar are o gândire ... Pe învăţământ e o situaţie de nedescris. Nu ştiu. Mie mi se pare anormală. Niciodată nu i-am cerut (n.r. - şefului ISJ Brăila) să schimbe un director cu un membru de partid şi aşa mai departe, ci am dorit o consultare în ceea ce priveşte manageriatul instituţiilor din subordinea CJ Brăila. A spus că nu are niciun fel de problemă, că o să ne consultăm. Nu am avut niciun fel de consultare. Dânsul, în continuare jonglează printre directorii adjuncţi şi generali. Cred că are un sistem propriu integrat, legat de ceea ce înseamnă învăţământul brăilean. Ar fi bine să ne explice şi nouă tuturor, încotro vrea să ajungă. Adică a scos postul de director adjunct de la Centrul de Incluziune Socială şi a rămas doar directorul general. Şi l-a trimis la o şcoală. Nu ştiu care. A ajuns la hotărârea că e mai bine să aibă doar director, nu şi director adjunct, acolo fiind copii cu probleme sociale, fiind o situaţie mai delicată, să spun aşa. Dânsul a hotărât că directorul adjunct ar fi mai bine în cealaltă parte. Şi apropo, directorul plin este membru PSD, adjunctul nu este membru PSD”, a declarat Chiriac.
Sursa citată a ţinut să îşi exprime speranţa că la concursurile care vor avea loc pentru posturile de directori se vor înscrie cât mai multe cadre didactice, indiferent dacă sunt afiliate vreunui partid sau nu.
“Mă interesează foarte mult competiţia şi să câştige cel mai bun, astfel încât acea unitate de învăţământ să fie performantă, să aibă un administrator bun şi acei copii să aibă condiţii mai bune iar părinţii să stea liniştiţi că elevii merg într-o şcoală performantă cu condiţii foarte bune”, a mai adăugat acesta.
Trebuie precizat că şi primarul Marian Dragomir s-a plâns, recent, de faptul că nu a primit o situaţie legată de starea unităţilor de învăţământ la începutul anului şcolar şi de faptul că nu a fost căutat de inspector.
Canciu susţine că desfiinţarea postului e absolut legală şi necesară
Contactat telefonic de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei”, şeful ISJ Brăila, Cătălin Canciu a punctat că scoaterea la concurs a posturilor de directori generali şi adjuncţi s-a făcut în conformitate cu legislaţia în vigoare. “Noi în fiecare an, înainte de a numi directorii, verificăm dacă se încadrează la numărul de clase, pentru că asta prevedere regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar. Această şcoală, Centrul de Educaţie Incluzivă, are 27 de clase, dar trebuia să aibă măcar 10 clase primare şi nu are decât 9. Sunt într-un regres numărul de clase şi noi nu am mai putut să scoatem la concurs şi să ne trezim că plătim un adjunct fără să existe justificare” ,a declarat Canciu.
Cât despre colaborarea solicitată de liderii administraţiei locale, şeful ISJ Brăila a ţinut să puncteze că nu a fost contactat pentru a oferi lămuriri. “Ce înseamnă colaborare? Colaborarea este foarte clară. Ea priveşte învăţământul şi finanţarea lui. Autorităţile locale şi judeţene trebuie să asigure resursele necesare pentru buna funcţionare a învăţământului. Deci ei sunt parte a sistemului de Educaţie. Între Inspectorat şi aceste autorităţi există o relaţie de colaborare, nu de subordonare. Noi ne subordonăm doar Ministerului”, a conchis inspectorul şcolar general.
