• ambrozia, planta care agravează alergiile și astmul bronșic din cauza diseminării unei cantități uriașe de polen, încă face tot mai multe victime la Brăila, atrag atenția specialiștii • aproximativ 200 de noi pacienți se prezintă lunar, la un medic alergolog pentru o testare sau un consult de rutină, majoritatea după apariția simptomelor specifice alergiilor la polen • alergiile nu se vindecă, dar pot fi ținute sub control cu tratament, doar că acesta este de lungă durată, iar statul român nu compensează imunoterapia, cea mai eficientă dar și scumpă procedură recomandată de alergologi
Fie că vorbim de polenul de arbori și arbuști timpurii, în special din familia Betulaceae (mesteacăn, alun, arin), de polenul de graminee sălbatice (firuța, timoftica, paiș, roșu, golomat, vițelar, ovascior, iarba de gazon, iarba câmpului etc.), de graminee de cultură (secară, ovăz, orz, grâu) sau de polenul de ambrozie, alergiile respiratorii sunt în continuă creștere ca prevalență. Și nu doar în Brăila și în țara noastră, ci la nivel mondial. Numai în municipiu, aproximativ 200 de noi pacienți se prezintă lunar la un medic alergolog pentru o testare sau un consult de rutină, majoritatea după apariția simptomelor specifice alergiilor la polen. Fără îndoială, acestea afectează calitatea vieții, dar depinde de fiecare în parte în ce măsură. Diagnosticate la timp, spun alergologii, pot fi controlate eficient cu medicație adecvată. De această părere este și medicul specialist din Brăila, Alina Urse. ”Analizele care se fac în acest scop sunt de două tipuri. Sunt testele cutanate pe care noi le preferăm, pentru că au o sensibilitate și specificitate superioară, acest tip de analize fiind efectuat de noi, alergologii, la cabinete, cu citire rapidă și rezultat dat în 15 minute. Și mai sunt testele in vitro, pe care le putem accesa, în ziua de astăzi, cam la orice laborator. Există mai multe tipuri de teste (...) Există totuși particularitatea că în testele in vitro pot ieși teste pozitive, pentru că aparatul măsoară niște valori, niște anticorpi, dar care nu sunt relevanți din punct de vedere clinic, nu sunt activi. Ori noi prin testarea cutanată verificăm prezența și activitatea anticorpilor”, a explicat pentru cotidianul nostru medicul specialist Alergologie și Imunologie, Alina Urse. Și cum alergiile nu au limită de vârstă și pot apărea oricând, medicul ne vorbește despre importanța tratamentului în combaterea alergiilor respiratorii.
În primul rând, tratamentul alergiilor respiratorii presupune măsuri de evitare a expunerii la alergeni și tratament medicamentos simptomatic care controlează boala pe perioada administrării, dar nu o vindecă. Singurul tratament care dă rezultate pe termen lung este imunoterapia alergenă specifică sau desensibilizarea. Un tratament care acționează chiar asupra mecanismului de producere a bolii alergice și care reeducă, practic, sistemul nostru imunitar, după cum subliniază alergologii. ”Imunoterapia este foarte eficientă. Se administrează picături și comprimate sublinguale. Noi chemăm pacientul la testare, la evaluare. La prima administrare și instructaj de imunoterapie, după care ei revin doar dacă au probleme. Ei își administrează zilnic, au scheme, instructaj. Merită întotdeauna să încercăm imunoterapia”, a mai explicat medicul din Brăila, Alina Urse. Totuși, mai spune specialistul, răspunsul la desensibilizare este influențat și de vârsta la care este diagnosticată alergia, pentru că un sistem imunitar tânăr, al unui copil de exemplu, indiferent de alergen, întotdeauna va răspunde mai prompt și mai bine la imunoterapie, explică medicul.
”Nu, nu are nici limită de vârstă alergia. Ne putem sensibiliza și la 5 ani și la 50 și la 80 de ani. (...) Practic, alergia la polenurile sezoniere începe după vârsta de 3 ani. În mod excepțional, găsim la vârste mult mai mici. Și la ambrozie sunt destul de mulți copii alergici după vârsta de 5 ani. Cu cât înaintăm în vârstă, cu atât imunoterapia are șanse mai mici să reușească. Noi în alergologie nu vorbim de o vindecare ca la carte. Cum le explic și pacienților, nu e ca atunci când ai o infecție bacteriană, dai un antibiotic, antibioticul distruge bacteria și ai eradicat infecția. Nu! În alergologie, practic, vorbim de o reeducare a sistemului imun, să nu mai aleagă răspunsul imun alergic, ci răspunsul imun normal, protector. Această deviere către un răspuns imun normal poate fi temporară. Adică noi nu putem garanta sau promite pacientului că desensibilizarea e pe viață. Fiecare pacient se comportă diferit. Fiecare sistem imunitar este unic, plus că există o mulțime de alți factori care pot influența răspunsul la imunoterapie sau persistența răspunsului la imunoterapie. Majoritatea pacienților răspund foarte bine la imunoterapie astfel că, pe termen lung, ei nu mai au nevoie de alergolog, nu mai auzim de ei ani de zile”, a mai susținut medicul specialist.
”Pe sezonul de ambrozie sunt cei mai mulți pacienți”
Întrebat care este adresabilitatea la cabinet din cauza alergiilor respiratorii și care sunt simptomele specifice, medicul alergolog ne-a mărturisit că, zilnic, îi trec pragul la cabinet cel puțin șapte noi pacienți. Cei mai mulți, din cauza ambroziei. ”Pe zi, am în jur de șapte noi pacienți. Pacienții vechi sunt din ce în ce mai conștienți, mai instruiți și se țin de imunoterapie și dacă își mențin tratamentul nu au nevoie să revină către noi. Deci vizitele pacienților vechi sunt excepționale pe tratament, pentru că știu ce au de făcut, sunt instruiți, au plan de acțiune în sezon, în afara sezonului și doar excepțiile revin către noi (...) Noi acum suntem în plin sezon polenic de graminee. Avem trei sezoane polenice. Primul, cel de betulaceae, de pomi timpurii, este semnificativ. Eu, ca specialist pe zona noastră, nu văd atât de mulți pacienți cu simptome la acest polen. Pe graminee sunt mulți pacienți, semnificativ, dar pe sezonul de ambrozie sunt cei mai mulți”, a mai adăugat medicul. În ceea ce privește debutul unui alergii, acesta ne-a spus că primele simptome, cele clasice, sunt rinoconjunctivită, nas care curge, strănut, obstrucția nasului, mâncărime la nivelul nasului, ochilor, urechilor, pruritul gâtului și ochii care lăcrimează. Ulterior, mai spune specialistul în alergologie, inflamația poate să coboare la nivel pulmonar și să apară fenomene de tip bronhospasm, care sunt relativ frecvente. Nu e un astm în adevăratul sens al cuvântului, ci sunt doar momente episodice la expunerile importante, mai afirmă medicul.
Medicii solicită compensarea imunoterapiei
Cum adresabilitatea crește de la un an la altul, iar pacienții cu alergii sunt nevoiți să urmeze luni sau chiar ani întregi de tratament pentru a ține sub control simptomele, medicul specialist din Brăila atrage atenția asupra costurilor pe care trebuie să le suporte pacienții cu medicamentele, care oricum se găsesc greu. ”Problema este că, în ziua de astăzi, imunoterapia se găsește greu în România. Este o vânătoare practic de acest medicament. Nu este compensat. Noi ne dorim compensarea imunoterapiei, pentru că are un preț semnificativ, lunar, iar pentru pacienții care au acarieni sau mucegaiuri sau epitelii de animale sunt tratamente zilnice, trei ani de zile. Este un efort financiar foarte mare! În România este necesară compensarea imunoterapiei. Acesta este un aspect care ar trebui pus la punct de autorități!”, a conchis medicul specialist în Alergologie și Imunologie din Brăila, Alina Urse.
”Ambrozia ar trebui eradicată din luna mai!”
Cea mai bună soluție pentru a ține polenul de ambrozie la distanță, spun medicii, stă în mâinile autorităților, care pot depista și elimina buruiana prin mai multe căi, atât mecanice prin lucrări agricole, smulgere sau tăierea repetată, cel puțin de 3 ori, înainte de înflorire, pentru a nu provoca dispersia polenului, cât și prin stropire, cu ajutorul erbicidelor. ”Polenul de ambrozie începe practic tot procesul din mai, când ar trebui să înceapă eradicarea plantei. Atunci ar fi momentul optim de a acționa. Pentru că atunci când ajungi în plin sezon, nu mai ai ce să faci. Atunci planta a polenizat, polenul este în aer și nu mai poți să influențezi cu nimic expunerea”, a mai punctat medicul din Brăila.
Seroplant schimbă tactica de combatere a ambroziei
Contactați și întrebați când încep acțiunile de combatere a ambroziei de pe terenurile publice și a celorlaltor plante care agravează alergiile și astmul bronșic, reprezentanții Seroplant, serviciu de utilitate publică din subordinea Primăriei Brăila, ne-au transmis că anul acesta vor proceda diferit față de anii trecuți, când măsurile de combatere erau aplicate din luna iunie. ”Anul trecut, noi am erbicidat și cosit în același timp de mai multe ori, în jur de 13.500 de metri pătrați de suprafețe diverse, pentru că nu este doar ambrozie. Cositul chiar s-a realizat în mai multe rânduri, pentru că planta aceasta crește mereu. Anul acesta vom proceda altfel cu erbicidatul. S-au făcut unele studii, în mai multe țări europene și s-a ajuns la concluzia că erbicidatul acesta de toamnă este mult mai eficient decât acela pe care îl făceam noi de regulă, când apare planta, în iunie, pentru că toamna, planta este mai matură. Și anul acesta vom proceda și noi la fel, vom erbicida în septembrie, poate rezultatele vor fi mai bune. Chiar dacă erbicidăm, ea reapare mereu, poate nu la densitatea care a fost, dar reapare”, a explicat pentru ”Obiectiv”, directorul Seroplant Brăila, Ligia Drăgan.
Trebuie precizat că acolo unde nu-și taie tot omul ambrozia din curți sau grădini, intervin polițiștii, iar amenzile nu sunt deloc mici. Până acum, însă, nu a fost cazul, potrivit Poliției Locale Brăila, care susține că s-au făcut deja verificări în acest sens. ”Săptămâna trecută au fost verificate zonele cu risc de apariție, cum ar fi Faleza Dunării, Brăilița, Șoseaua Focșani, Port, Zona Liberă, str. Teiului. Verificările au fost făcute de către Comisia cu atribuții privind identificarea și combaterea buruienii ambrozia, din cadrul Primăriei Brăila. Până în acest moment nu au fost date somații, deoarece nu a fost găsită planta, nu a răsărit încă”, au precizat reprezentanți ai Biroului de presă din cadrul Poliției Locale Brăila.
Reguli noi, la nivel național
Luna trecută, Senatul a adoptat o propunere legislativă inițiată de parlamentari USR, prin care se extinde perioada de combatere a ambroziei la întregul an. În același document se mai prevede că autoritățile locale pot interveni, în baza unei ordonanțe președințiale, pe terenurile unde proprietarii nu au efectuat operațiunile de combatere ambroziei. Inițiatorii au motivat propunerea de extindere a perioadei de combatere a ambroziei, de până în 30 iunie, prevedere legală în vigoare, la întregul an, prin faptul că, fiind vorba de o plantă sălbatică, caracterizată printr-un proces de înflorire spontan, acesta se poate schimba de la an la an, în funcție de climă. Astfel, conform inițiativei legislative, proprietarii terenurilor și administratorii de drumuri publice sau lacuri vor putea cere autorităților locale să execute contra cost intervenții specifice pentru eliminarea ambroziei.
O singură plantă matură de ambrozie, potrivit studiilor de specialitate, poate elibera până la 8 miliarde de grăunțe de polen (n.r. - 20 microni în diametru) și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative timp de 40 de ani. Imaginați-vă ce pot face culturi întregi. Tot specialiștii susțin că este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunțe de polen/m3 pentru a induce o reacție alergică, iar persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar și de 1-2 grăunțe de polen/m3.
