* pentru prima dată în ultimii zeci de ani, Unirea Principatelor a fost sărbătorită, la Brăila, fără Hora Unirii în care să se prindă toți cei prezenți * momentul a fost marcat, simbolic, doar de dansatorii Ansamblului Pandelașul * de altfel, în contextul pandemic, puțini brăileni au înfruntat frigul pătrunzător pentru a fi de față la ceremonialul de la Monumentul domnitorului Cuza * autoritățile locale au fost, totuși, la datorie * "Unirea din 24 ianuarie 1859 a fost și rămâne în continuare o sărbătoare a bucuriei, speranței și credinței în destinul propriu al poporului român", a spus prefectul Iulian Timofei
Sărbătorită, pentru prima dată în ultimii zeci de ani, fără obișnuita Horă a Unirii, Unirea Principatelor Române a fost marcată, în acest an, de prezența unui număr redus de brăileni, jumătate din cei prezenți la manifestări fiind reprezentanți ai instituțiilor locale și ai Garnizoanei Brăila. Vântul care amplifica senzația de frig le-a dat mari bătăi de cap participanților dar, cu toate acestea, atmosfera de sărbătoare plutea în aer.
Manifestările prilejuite de "Mica Unire", la Brăila, au început luni, 24 ianuarie, în jurul orei 11.00, cu sosirea autorităților civile și militare, în frunte cu noul prefect al județului, Iulian Timofei, căruia i s-a prezentat onorul, primarul Marian Dragomir și președintele CJ, Francisk Chiriac. A urmat intonarea Imnului Național al României și oficierea slujbei religioase, de către un sobor de preoți, în frunte cu preotul protopop Mircea Băncilă. Discursul prefectului Iulian Timofei, scurt și la obiect, cum îi șade bine unui militar de carieră, a reprezentat un prilej de evocare a "momentului 24 ianuarie 1859", a artizanilor și susținătorilor Unirii de acum 163 de ani.
"Reper istoric care a dat startul modernizării României ca țară, 24 ianuarie 1859 a însemnat mai mult decât desființarea unei granițe. Unirea celor două principate române, Moldova și Țara Românească, a demonstrat maturitatea tuturor celor care au participat și au făcut posibil acest act, fiind, de altfel, primul pas al afirmării identității noastre naționale, culturale și etnice. Pentru noi toți, ceea ce s-a realizat în acel moment marcant al istoriei noastre ne-a demonstrat că uniți putem depăși obstacole care par a fi de netrecut. De aceea, consider că Unirea din 24 ianuarie 1859 a fost și rămâne în continuare o sărbătoare a bucuriei, speranței și credinței în destinul propriu al poporului român. La mulți ani, brăileni!", a spus, printre altele, prefectul Iulian Timofei.
A urmat un scurt program artistic susținut de Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, de interpreta de muzică populară Maria Ciocan și de Ansamblul "Pandelașul". De altfel, dansatorii de la "Pandelașul" au fost singurii care s-au prins în horă, de Ziua Unirii, ignorând gerul pătrunzător. În ultima parte a manifestării, au depus jerbe de flori la Monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza reprezentanții Instituției Prefectului, ai Primăriei Municipiului Brăila, Consiliului Județean, Consiliului Local, ai partidelor politice și asociațiilor, precum și ai Garnizoanei Brăila.
Defilarea Gărzii de Onoare și a Muzicii Militare a Garnizoanei Brăila a încheiat manifestările prilejuite de Sărbătoarea Unirii Principatelor la Brăila. Din cauza contextului pandemic, a fost prima sărbătoare a Unirii desfășurată fără Hora Unirii în care să se prindă, cu mic cu mare, toți cei prezenți.
Unirea Principatelor Române sau "Mica Unire" s-a realizat la data de 24 ianuarie 1859, prin alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate române - la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
