Cele două centre de găzduire pentru victimele violenţei în familie, înfiinţate în urma unui proiect cu finanţare externă, derulat de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila, nu duc lipsă de "clienţi". Cazarea se face în două apartamente, care au fost renovate şi mobilate, tocmai pentru ca persoanele care au avut parte de tratamente agresive în familie, cele mai multe mame cu copii, să aibă tot confortul. Valoarea proiectului este de 182.266 euro, iar total cheltuieli până acum - 104.288 euro. Proiectul este finanţat integral de Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, prin operatorul de program Ministerul Justiţiei.
Ieri, la Prefectura Brăila a avut loc o conferinţă de prezentare a efectelor proiectului, la care au participat autorităţile locale şi reprezentanţii instituţiilor implicate în derularea acestuia.
Directorul DGASPC, Simona Cimpoae, a declarat că după ce mamele cu copiii au ajuns în centrele de protecţie, acestea s-au schimbat, practic, din toate punctele de vedere, nu mai stăteau cu teama că vor fi luate la bătaie. Ni s-a adus în atenţie cazul unei fetiţe de 5 ani, plină de vânătăi, care nu a putut decât să răspundă sincer, când a fost întrebată unde a căzut: "Nu m-am lovit, m-a bătut tata", a spus copila.
La nivelul judeţului nostru, anual, sunt cel puţin 200 cazuri de violenţă în familie asupra copilului.
Brăila nu ocupă loc fruntaş la capitolul violenţă
DGASPC a implementat proiectul în parteneriat cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila, oamenii legii având abilitatea necesară să intervină atunci când apar agresiuni în sânul familiei. Şeful IPJ, cms. şef Adrian Glugă, a declarat că violenţa domestică este o realitate ce poate fi percepută şi este prevăzută în Codul Penal, astfel că era firesc ca instituţia să se implice în acest proiect. "Este momentul să abordăm sub toate dimensiunile acestui fenomen de violenţă în familie. În ultima perioadă au fost fapte grave în judeţ, în special în mediul rural. O femeie şi-a ucis soţul la Chiscani, pe fondul consumului de alcool, a mai fost un caz la Făurei, tot în 2015. Violenţa asupra unui membru de familie reprezintă 17 -20% din faptele de violenţă «mică», să îi zicem aşa, respectiv loviri sau alte violenţe. Din 10 fapte, în două cazuri victima este membru de familie al autorului. Victimele trebuie să fie convinse că au protecţie, ele depun plângere, apoi o retrag şi merg acasă", a precizat Adrian Glugă.
În cadrul întâlnirii de ieri s-a evidenţiat faptul că Brăila este cunoscută ca un oraş marcat de violenţă, însă şeful IPJ a precizat că la nivel naţional ocupă un loc mediu şi nu este, totuşi, în topul infracţional. Este adevărat, însă, că nu toate faptele de violenţă ajung să fie reclamate.
La rândul său, vicepreşedintele CJ Brăila, Viorel Mortu, a ţinut să aprecieze faptul că s-a derulat un astfel de proiect: "Există o violenţă rurală intensă, mai ales că la fiecare colţ este câte o cârciumă. Mai este destul de mult până când un astfel de proiect să se aşeze pe temelii sigure. De exemplu, în Scandinavia, din anii 50 se acţionează pentru combaterea violenţei în familie, deci a durat ani de zile să se regleze. Apreciez proiectul, constat că sunt multe lucruri bine făcute şi trebuie să continuăm acţiunile pe această linie".
