Noua Lege a Educaţiei aduce modificări esenţiale sistemului de învăţământ. Astăzi prezentăm schimbările care interesează în primul rând elevii şi părinţii, iar mâine pe cele care interesează profesorii.
Învăţământul obligatoriu rămâne deocamdată de zece clase, însă până în 2020 va deveni obligatoriu şi liceul. Cele zece clase se formează prin introducerea în învăţământul primar a clasei pregătitoare şi a clasei a IX-a la gimnaziu. Liceul la filiera teoretică durează trei ani, la cea vocaţională sau tehnologică patru ani. Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este de maximum 20 de ore pe săptămână în învăţământul primar, 25 de ore pe săptămână în cel gimnazial şi 30 de ore pe săptămână în cel liceal. Până acum, într-o clasă se puteau înmatricula elevi care să aibă cel mult doi ani în plus faţă de colegi. De acum ei vor putea avea trei ani în plus. Părinţii care nu-şi lasă copiii la şcoală vor primi amendă, 1 - 5 salarii medii nete pe economie, aplicată de primărie la sesizarea Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ. Banii vor fi utilizaţi exclusiv pentru şcoală. Până acum niciun părinte nu a primit amendă, pentru că nu se ştia cine are competenţa să o dea.
Evaluarea de la finalul clasei a IX-a are patru probe
Portofoliul educaţional devine obligatoriu. El cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare formale, nonformale şi informale. Portofoliul va fi utilizat în evaluarea elevului începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educaţională a elevului. La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică, iar rezultatele constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.
La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.
La finalul clasei a VI-a, toate şcolile realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I. Rezultatele sunt utilizate pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.
La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor, rezultatele exprimându-se printr-un punctaj similar testelor internaţionale. Evaluarea se face prin patru probe: o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română, limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională, probă scrisă, o probă - tot scrisă - transdisciplinară de evaluare a competenţelor la matematică şi ştiinţe, o probă practică de evaluare a competenţelor de utilizare a calculatorului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale. Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.
Concursul la liceu are o pondere în admitere de 30%
Admiterea la liceu se realizează după două proceduri. Prima nu include concurs de admitere, admiterea realizându-se în funcţie de portofoliul elevului. Cea de-a doua procedură, când numărul de elevi este mai mare decât numărul de locuri, include concurs de admitere, care are o pondere de 30% în media admiterii. Pentru restul de 70% se iau în calcul: portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a. În cazul mediilor egale, diferenţierea se face pe baza portofoliului educaţional al elevului. Proba suplimentară de admitere se va susţine la cel mult două discipline. Acest tip de admitere se va aplica pentru cei care sunt acum clasa a IV-a.
La bacalaureat vor rămâne cele trei probe orale sau practice, probă orală de verificare a competenţelor de comunicare în limba română, într-o limbă modernă şi o probă practică de verificare a competenţelor digitale. Acestea se vor susţine în timpul semestrului II, în fiecare şcoală, în aceleaşi condiţii ca şi până acum.
Modificări apar în privinţa probelor scrise. Proba scrisă la limba şi literatura română este comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările. Urmează apoi două probe scrise, diferenţiate, în funcţie de profil şi filieră. Pentru profilul real din filiera teoretică se dă o probă la matematică şi o alta transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie, informatică. Pentru profilul umanist din filiera teoretică se vor da: o probă la geografie sau istorie, la alegere şi a doua probă transdisciplinară din ştiinţe socio-umane. Pentru filierele tehnologică şi vocaţională se va da o primă probă specifică profilului şi o a doua transdisciplinară specifică domeniului de pregătire. Conţinuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educaţiei şi se dau publicităţii elevilor la începutul primei clase de liceu, adică elevii care intră la anul în clasa a IX-a vor da bacalaureatul în aceşti termeni. Calendarul, metodologia, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, la începutul ultimei clase de liceu.
Clasificarea şcolilor se va face pe cinci niveluri
Şcolile vor fi evaluate anual de minister după două axe majore: incluziune şi performanţă. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri: Excelent, Foarte bun, Bun, Satisfăcător şi Nesatisfăcător. Vor fi premiate atât şcolile cu excelenţă în incluziune, cât şi cele cu excelenţă în performanţă, publice sau private. Şcolile care obţin calificativul Satisfăcător sau Nesatisfăcător se supun monitorizării în vederea corecţiei.
