Analiza datelor culese şi transmise de modulul robotizat Philae de la suprafaţa cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko în scurtul interval de timp în care a putut comunica cu sonda Rosetta, aflată pe orbita cometei, dezvăluie existenţa pe cometă a unor structuri şi caracteristici neaşteptate, printre care şi 16 tipuri de molecule organice, cărămizile de bază ale vieţii, dintre care 4 tipuri observate în premieră pe un astfel de corp cosmic.
„Am descoperit practic ceva ce nu ne aşteptam că ar putea exista pe nucleul unei comete", conform lui Jean-Pierre Bibring, profesor la Universitatea Paris-Sud, responsabilul ştiinţific al misiunii modulului Philae. „Şi nimic din ceea ce am observat nu corespunde cu ceea ce ne imaginam despre comete, de la structura sa globală şi, la scară mică, până la proprietăţile sale fizice şi la compoziţia sa", a adăugat el.
Conform cercetătorului francez, aceste noi informaţii vor contribui substanţial la înţelegerea cometelor, aceşti martori ai naşterii sistemului nostru solar în urmă cu 4,6 miliarde de ani. „Suntem convinşi că Philae ne va ajuta să progresăm considerabil în a înţelege originile vieţii pe Pământ şi dacă acesta este un fenomen comun sau nu în Univers", a mai susţinut profesorul Bibring.
Aproape viaţă pe cometă
Conform oamenilor de ştiinţă, instrumentele lui Philae au identificat 16 tipuri de molecule organice la suprafaţa cometei, dintre care 4 în premieră, despre care nu se ştia că ar putea exista pe astfel de corpuri cosmice. Cele 16 tipuri de molecule organice descoperite se împart în şase clase, printre care alcooli şi amine. Dintre cele patru molecule organice descoperite în premieră pe o cometă fac parte metilul şi acetona, ingredinte ale unor molecule mai complexe fără de care nu ar putea exista viaţă: zaharuri şi aminoacizi.
Traiectoria lui Philae şi datele înregistrate de instrumentele sale din timpul asolizării pe cometă indică faptul că aceasta are o suprafaţă granuloasă şi dură pe alocuri. Interiorul cometei pare să fie însă mai omogen decât anticipau oamenii de ştiinţă, conform datelor adunate de un radar de bord care a penetrat nucleul cu diametrul de 5 kilometri al corpului cosmic rătăcitor.
În funcţie de fotografiile şi măsurătorile executate de Philae a putut fi identificată şi poziţia modulului la suprafaţa cometei. Philae se află într-un şanţ, culcat pe o parte, cu doar două din cele trei picioare ale sale în contact cu solul. Modulul este înconjurat de pereţi relativ înalţi, care-l menţin la umbră, fapt care îi îngreunează capacitatea de a-şi încărca bateriile solare şi comunicarea cu sonda-mamă Rosetta.
După ce a asolizat la 12 noiembrie, modulul Philae a funcţionat aproximativ 60 de ore până la descărcarea completă a bateriilor sale solare. În timp el a acumulat suficientă energie revenind la viaţă la 13 iunie 2015, după şapte luni de hibernare, interval de timp în care cometa s-a apropiat de Soare. După trezire, Philae a încercat în repetate rânduri să obţină o legătură stabilă cu sonda-mamă, Rosetta, rămasă pe orbita cometei la 200 de kilometri distanţă, pentru a evita jeturile de gaz şi praf expulzate de cometă pe măsură ce se apropia de Soare.
Peste trei luni, cometa se va pierde în neant
La 9 iulie anul trecut, modulul Philae a reuşit să stabilească pentru a 8-a şi ultima oară legătura cu Rosetta, reuşind să transmită o parte din datele pe care le-a adunat de la suprafaţa cometei. Acum, robotul este inactiv, pe cometa tot mai rece care se îndepărtează de soare.
Cu câteva zile în urmă, Europa a pierdut contactul cu sonda Rosetta pentru aproape 24 de ore, când se afla la 5 kilometri de suprafaţa cometei, însă totul a reintrat în normal.
Sfârşitul misiunii Rosetta este prevăzut „probabil" în 30 septembrie. Lansată în 2004, sonda Rosetta a parcurs deja peste 6 miliarde de kilometri prin spaţiu. Această misiune are un buget de 1,3 miliarde de euro. După lansarea din martie 2004, Rosetta a orbitat de trei ori Pământul şi o dată planeta Marte pentru a dobândi viteza necesară ajungerii la destinaţie. Rosetta are anvergura de 32 de metri, de la un capăt la altul al panourilor solare care îi asigură necesarul de energie şi care măsoară fiecare câte 14 metri lungime. Sonda este de 125 de ori mai mică decât cometa 67P, care are diametrul estimat la 4 kilometri. De dimensiunea unui frigider, modulul Philae cântăreşte 100 de kilograme.
