• aproape 300.000 de brăileni sunt aşteptaţi, pe 11 decembrie, la cele 282 de secţii de votare din judeţul nostru • scrutinul de duminică începe la ora 7:00 şi are loc până la ora 21:00 • ca o noutate, s-a revenit la votul pe liste de partid, iar pe lângă scanarea cărţii de identitate s-a introdus încă o măsură de siguranţă: filmarea numărării voturilor • în cursa pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României, la Brăila s-au înscris 11 partide politice • bătălia în judeţul nostru se va da pentru 7 fotolii de parlamentari: 5 deputaţi şi 2 senatori
Alături de restul românilor, brăilenii îşi vor alege, duminică, reprezentanţii în Parlamentul României pentru următorii patru ani de zile. Votul începe la 7:00 şi are loc până la 21:00, oră la care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de vot.
Numărul total de alegători români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, valabil la data de 8 noiembrie, este de 18.297.431. Potrivit ultimei raportări a Autorităţii Electorale Permanente, ce ne-a fost transmisă, vineri, de către Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană (BEJ) nr. 9, în judeţul nostru sunt aşteptaţi la urne 289.896 de brăileni, din care 179.530 în municipiu. Interesant de precizat este că la nivelul judeţului vorbim despre 136.849 alegători bărbaţi şi 151.074 femei, în timp ce în oraşul Brăila despre 83.855 bărbaţi şi 95.675 - femei. De asemenea, menţionăm că oraşul Făurei are 3.406 alegători (1.644 bărbaţi, 1.762 femei), Ianca - 9.065 (4.444 bărbaţi şi 4.621 femei) iar Însurăţei - 5.861 (2958 bărbaţi şi 2903 femei). Potrivit aceleiaşi informări, Chiscani este comuna cu cel mai mare număr de alegători (4.774 din care 2.391 bărbaţi şi 2383 femei), iar Racoviţa cu cel mai mic (932 alegători din care 446 bărbaţi şi 486 femei).
La Brăila, bătălia electorală se va da pentru 7 fotolii de parlamentari, mai exact: 5 în Camera Deputaţilor şi 2 în Senat. În cursa electorală s-au înscris 11 partide, la care se adaugă alte minorităţi naţionale, iar cu excepţia unei singure formaţiuni politice, toate partidele aspirante la Parlament au prezentat liste complete de candidaţi (7 poziţii la Cameră şi 4 la Senat). Concret, vorbim în total de 116 candidaţi pe liste din partea Brăilei.
Care sunt noutăţile la alegerile Parlamentare
Scrutinul din 11 decembrie marchează mai multe premiere. În primul rând, trebuie subliniat că se revine de la votul uninominal la cel pe liste de partid, ceea ce face ca numărul parlamentarilor să fie redus de la 588 la doar 466 de senatori şi deputaţi la nivel naţional. În plus, românii din afara ţării au posibilitatea de a vota prin corespondenţă, studenţii au primit transport gratuit pentru a veni acasă în perioada alegerilor şi tot cu această ocazie au fost prevăzute mai multe măsuri de prevenire a fraudelor electorale. Pe lângă sistemul informatic de monitorizare a scrutinului, implementat de Autoritatea Electorală Perrmanentă încă de la alegerile locale din 5 iunie, care prevede scanarea cărţii de identitate înainte de votare, pentru a evita situaţiile de vot multiplu, Guvernul a venit la alegerile Parlamentare cu o nouă măsură. Aplicaţia existentă va avea acum şi o cameră video care va filma numărarea voturilor după încheierea scrutinului, iar completarea proceselor verbale se va face fără a se întrerupe înregistrarea.
Interesant de punctat este şi faptul că în noul Parlament vor fi 308 deputaţi, cărora li se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Românii din diaspora vor fi reprezentaţi de 4 deputaţi şi 2 senatori. Norma de reprezentare este, potrivit legii, de un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la 168.000 locuitori, iar pentru a intra în Parlament un partid trebuie să treacă de pragul electoral de 5 procente.
De asemenea, potrivit presei centrale, alegerile parlamentare îi vor costa pe români peste 227 de milioane de lei. Suma totală alocată de Guvern este prevăzută, pe categorii de cheltuieli, în bugetele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Serviciului Român de Telecomunicaţii (STS), Institutului Naţional de Statistică (INS).
Cine poate vota şi cum
Potrivit legii, cetăţenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal, persoanele puse sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. Cei care doresc să îşi exprime opţiunea la aceste alegeri, o pot face doar având unul dintre următoarele documente: cartea de identitate, cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Alegătorii trebuie să voteze numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. Totuşi, dacă în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia trebuie să ştie că pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. În acest caz, vor fi înscrişi pe listele electorale suplimentare.
Studenţii pot veni acasă gratuit cu trenul pentru a vota
Pentru a veni în sprijinul studenţilor şi al elevilor care doresc să îşi exprime votul, Guvernul a dat, recent, o Ordonanţă de Urgenţă, prin care aceste persoane beneficiază de transport gratuit pe calea ferată, din localităţile în care studiază în cele de domiciliu şi retur, în perioada 8 - 12 decembrie. Călătoria gratuită pe calea ferată se va acorda dus-întors, de la localitatea în care studiază la localitatea de domiciliu, cu tren regio şi interregio, clasa a II-a.
Ce nu aveţi voie să faceţi la aceste alegeri
Ca şi până acum, este interzisă prezenţa mai multor persoane în cabina de vot, precum şi fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timpul exercitării dreptului de vot. Cei care încalcă această regulă riscă amendă de la 600 lei la 1.000 lei. De asemenea, potrivit legii, se interzice distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală.
Comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul secţiei de votare - se sancţionează cu amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei. În egală măsură, sunt considerate infracţiuni care se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani: oferirea sau darea de bani, bunuri sau de alte foloase, în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat, sau împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales; utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals; introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător.
Unde votează brăilenii
Brăilenii cu drept de vot care vor să îşi exprime opţiunea în data de 11 decembrie trebuie să ştie că în judeţul nostru sunt în total 282 de secţii de votare, dintre care 141 în municipiu, aceleaşi ca şi la alegerile trecute. Pentru a vedea listele complete cu secţiile de votare pentru toate localităţile judeţului nostru puteţi accesa site-ul Prefecturii Brăila, la secţiunea „Alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor”, unde veţi găsi cum sunt acestea arondate, la subcapitolul „Delimitarea şi Numerotarea Secţiilor de Votare din Judeţul Brăila” accesând butonul „Detalii”.
De asemenea, o altă modalitate prin care un alegător poate afla unde ar trebui să voteze este prin accesarea RegistrulElectoral.ro şi introducera datele personale solicitate. Mai exact, în formularul online este nevoie de CNP, numele de familie şi un cod aleatoriu de verificare generat automat de sistem. După apăsarea butonului „Caută”, sistemul va indica numărul secţiei de votare, adresa acesteia, dar şi dotările disponibile, precum rampa de acces sau urnă mobilă. De asemenea, există şi o hartă unde secţia respectivă este marcată. În cazul în care alegătorul constată că nu este înscris în Registrul electoral sau că este înscris cu date eronate, poate sesiza birourile judeţene sau filialele Autorităţii Electorale Permanente.
Trebuie punctat că cei care sunt internaţi în spital pe durata alegerilor Parlamentare, sau nu se pot deplasa, pot solicita urna mobilă potrivit legii. Reamintim că, BEJ Brăila a luat, recent, decizia de a mări numărul secţiilor de votare arondate Spitalului Judeţean, în cazul în care vor exista mai mult de 200 de solicitanţi ai urnei mobile.
Raportaţi neregulile
La fel ca şi la alegerile trecute, redactorii „Obiectiv - Vocea Brăilei” vor fi pe baricade şi vor transmite evenimentele ce vor avea loc pe parcursul zilei alegerilor, precum şi informări legate de prezenţa la vot. Vă invităm să ne sesizaţi pe adresa redaţiei, pe site, prin telefon, site-uri de socializare sau e-mail, orice neregulă întâlnită pe durata scrutinului din 11 decembrie.
