Nebunia înscrierilor în clasa pregătitoare şi în clasa I s-a mai potolit. Peste 90% dintre copii sunt înscrişi la şcolile dorite, cea din cartier sau din altă circumscripţie. Mai sunt încă două etape, însă numărul de copii care nu au fost încă înscrişi este mic. Au rămas deocamdată în afara sistemului 400 de copii din cei 4.700 aşteptaţi, iar ei mai au la dispoziţie 686 de locuri. Aproape toate şcolile şi-au făcut planul de şcolarizare propus şi de acum ştiu câte clase vor avea şi ce trebuie să pregătească pentru zecile de copilaşi care le vor călca pragul prima dată.
Sunt şcoli care şi-au depăşit numărul de locuri: Colegiul "Ana Aslan", Şcoala "Mihu Dragomir" şi "Vlaicu Vodă" - au mai mulţi copii decât clasele I propuse, "Ion Băncilă", "Ion Creangă" şi "Sadoveanu" sunt în aceeaşi situaţie la clasa pregătitoare.
În schimb, alte unităţi de învăţământ au ceva mai puţini copii înscrişi pentru clasele propuse, dar cu cei aflaţi deja pe liste îşi pot face clasele: "Puşkin", "Anton Pann", "Waldorf".
Cel mai rău stau câteva şcoli care nu au reuşit să înscrie nici minimul necesar de elevi pentru ca măcar o clasă să funcţioneze, "Gr. Moisil", "Kazantzakis" şi "Radu Tudoran" - aici s-au înscris doar trei copii la clasa pregătitoare. Motivul pentru care s-a întâmplat acest lucru este dezinteresul părinţilor pentru înscrierea la şcoală. "Unii, chiar dacă au vrut să-şi înscrie copiii, nu au putut pentru că nu aveau toate documentele în ordine, iar aplicaţia nu le primea fişa. Este vorba de copii care nu au certificate de naştere, nu au adresa în circumscripţia şcolii pentru că ei stau la bunici sau la alte rude, dar oficial au părinţi care locuiesc în altă parte. Sunt situaţii delicate, pe care le vom rezolva în etapele 3 şi 4. În comunităţile de romi vom interveni şi cu mediatorii şcolari, şi cu autorităţile pentru a rezolva toate situaţiile", a explicat inspectorul Ecaterina Bonciu.
Cele mai solicitate şcoli, "M. Eminescu", "Ion Creangă" şi "Fănuş Neagu", au dovedit că şi-au previzionat corect numărul de copii înscrişi astfel încât să nu se creeze panică în rândul părinţilor că nu vor mai putea ocupa un loc la şcoala dorită. Inspectorul Bonciu a precizat că după etapa a III-a, în perioada 23 -25 aprilie, va mai avea loc o ajustare a numărului de clase tot în funcţie de dorinţele părinţilor. După ce se va derula şi etapa a IV-a în perioada 2-9 mai, şcolile vor şti dacă mai au nevoie de învăţători sau nu pentru următorul an. În cazul în care vor fi posturi disponibile, acestea se vor scoate la concurs. Inspectorul de specialitate nu-şi face însă griji pentru că în ultimii ani au fost restrângeri serioase. Unele învăţătoare au trecut pe catedre de educatoare, iar acum vor avea posibilitatea să revină în şcoli.
Nemulţumiţi sunt şi educatorii, şi învăţătorii
Pentru cei din clasa I lucrurile vor merge în nota obişnuită. Noutăţi vor fi pentru micuţii din grupa pregătitoare, iar acestea au stârnit multe discuţii în contradictoriu. Nici educatoarele nu sunt mulţumite, pentru că le-au dispărut două promoţii de copii, nici unii învăţători nu sunt mulţumiţi pentru că trebuie să facă lucruri cu care nu sunt obişnuiţi, să se joace cu elevii lor, mai mici decât cei cu care lucrau de obicei. În plus, se argumentează faptul că grădiniţele au mobilier adecvat, oameni calificaţi, în timp ce şcolile nu au aşa ceva. "Nu este suficientă perfecţionarea prin câteva cursuri pentru a desfăşura activităţi cu grupele pregătitoare. Se tot spune că vor fi învăţători cu dublă specializare, învăţători şi educatoare. Aceşti oameni au terminat cursurile Liceului Pedagogic de patru ani, nu de cinci, când existau specializări separate, învăţători sau educatoare. Aceştia nu sunt suficient de bine pregătiţi nici ca învăţători, nici ca educatori, pentru că au făcut câte puţin din fiecare specializare într-un timp foarte scurt", a explicat învăţătorul Neculai Ciupercă, de la Şcoala "Mihai Eminescu". Se mai argumentează că şi psihologia copilului este diferită şi că cei mici vor avea probleme de adaptare. Inspectorul Bonciu recunoaşte că este importantă specializarea pe un anumit domeniu pentru a realiza lucru de calitate, dar într-o epocă în care lucrurile se schimbă cu rapiditate, cadrele didactice trebuie să fie capabile să treacă de la un domeniu la altul. "Trebuie să ai capacitatea de a te mişca de la un domeniu la altul. Adaptarea este un semn de inteligenţă. Acum eu cred că avantajul acestei noi structurări a sistemului constă în faptul că elevul va fi mai bine pregătit. Dezavantajul este că încă nu am văzut mobilierul special şi materialele", a mai spus Ecaterina Bonciu.
Singura disciplină nouă - Dezvoltarea personală
În clasa pregătitoare, elevii vor studia aproximativ aceleaşi discipline ca la grădiniţă: Comunicare în limba română - 5 ore/săptămână, Matematică şi explorarea mediului - probabil tot 5 ore/săptămână pentru că programa nu precizează, Educaţie pentru societate - 1 oră/săptămână, Muzică şi mişcare - 2 ore/săptămână, Arte vizuale şi lucru manual - 1 oră/săptămână, Educaţie fizică - 1 oră/săptămână. În plus, apar ca discipline distincte Religia - 1 oră/săptămână, Tehnologia Informaţiei şi Comunicării (TIC) - 0,5 ore/săptămână, Dezvoltare personală - 1 oră/săptămână. La grădiniţă se mai studia în plus şi o limbă străină, însă acest lucru era susţinut financiar de Asociaţia Părinţilor, aşa cum se întâmpla şi cu TIC, iar la Religie se făceau multe acţiuni practice şi se discuta mai puţin la clasă. Cea mai interesantă disciplină este Dezvoltarea personală, pentru că în cadrul acestor ore elevii vor avea posibilitatea să se cunoască, să-şi descopere pasiunile, abilităţile, dorinţele, iar cu ajutorul învăţătorului vor putea să le cultive. Această nouă disciplină va fi în orarul copiilor timp de trei ani, până în clasa a II-a inclusiv.
Această clasă pregătitoare face trecerea de la grădiniţă la şcoală şi, cel mai important, este obligatorie, exclude posibilitatea ca un elev să ajungă în clasa I fără noţiuni elementare de comunicare şi relaţionare. "Pentru şcolile bune apariţia acestei clase pregătitoare nu reprezintă un mare ajutor, însă pentru şcolile unde vin copii din medii cu probleme sociale, aşa cum sunt şcolile «Kazantzakis» sau «Anton Pann» din oraş, ori şcolile din mediul rural, includerea acestei clase în învăţământul obligatoriu este un mare câştig. Multe învăţătoare de la şcoli aflate în această situaţie mi-au spus că aveau mulţi elevi care nu trecuseră nicio zi pe la grădiniţă. Faptul că toţi copiii vor trece prin stadiul pregătitor este cel mai mare câştig al acestei reforme", a declarat inspectoarea Ecaterina Bonciu.
Afterschool sau bonă?
Marea problemă pentru părinţi este însă aceea că, odată înscrişi la şcoală, cei mici va trebui supravegheaţi de un adult după încheierea programului. Cum prea puţini au bunici sau mătuşi dispuse să facă acest lucru, părinţii se văd obligaţi să angajeze bone. O soluţie ar fi organizarea sistemului afterschool, pentru care există şi legislaţia corespunzătoare, însă lipsa spaţiului împiedică şcolile să se gândească la aşa ceva. Deocamdată, în Brăila sunt doar câteva şcoli care au afterschool: "Ecaterina Teodoroiu", "Sf. Andrei", "Sf. Maria" şi Liceul Pedagogic. Mai sunt însă şi alte şcoli din municipiu, care în funcţie de solicitările primite din partea părinţilor, şi-au exprimat disponibilitatea de a găsi soluţii şi pentru "programul de după şcoală". De precizat că unităţile de învăţământ pot organiza acest sistem atât în şcoală, cât şi în alte spaţii, cu singura condiţie a respectării legislaţiei.
