Dosarele unor brăileni obişnuiţi, capabili de mult curaj, au fost date ca exemplu de către Germina Nagâţ, directorul de investigaţii al CNSAS, care a vorbit, în cadrul Conferinţelor TNB, despre deconspirarea fostei Securităţi, prin activitatea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţi (CNSAS). Potrivit Mediafax, temele conferinţei susţinute de Germina Nagâţ s-au referit la
ce înseamnă un colaborator, de ce trebuie combătute clişee precum "toţi membrii de partid erau turnători" sau "Securitatea făcea ce fac şi acum americanii" şi care sunt lecţiile oferite de dosare. Directorul de investigaţii al CNSAS a atras atenţia că din cele 3 milioane de dosare din arhiva CNSAS 1.300.000 sunt dosare informative, adică de urmărire, iar alte 160.000 sunt dosare penale care privesc cauze politice, în timp ce dosarele informatorilor nu reprezintă nici măcar un sfert din arhivă şi mulţi titulari de dosare de colaborare au fost surse doar în statistici.
"Ştim precis că românii n-au fost un popor de dizidenţi sau de anticomunişti. Bun, şi atunci ale cui sunt aceste un milion şi jumătate de dosare de urmărire şi penale instrumentate de poliţia politică? Am să dau un răspuns foarte simplu: cu mici excepţii, sunt dosarele unor anonimi, sunt dosarele unor oameni obişnuiţi, capabili de mult curaj sau capabili pur şi simplu de gesturi fireşti într-o lume demenţială, ceea ce, pentru mine, înseamnă acelaşi lucru - mult curaj", a mai spus Nagâţ, care a prezentat exemple de astfel de anonimi.
Un exemplu a fost referitor la o scrisoare trimisă lui Cornel Chiriac la Europa Liberă, de nişte elevi de clasa a X-a, din Brăila, în 1971.
"Dragă Cornele,
Iată că numărul prietenilor Metronomului (emisiune de muzică realizată de Chiriac, n.r.) creşte mereu. Te rugăm să ne socoteşti vechi prieteni, care ascultăm atât emisiunile tale, cât şi alte emisiuni ale postului de radio Bucureşti 4 (adică Europa Liberă). Oare de ce atâţia şi-atâţia români, care au ocazia să plece într-o ţară capitalistă, pleacă fără să se mai uite înapoi? De bine cu siguranţă că nu. Dar cine are curajul să se ridice să strige aceste adevăruri? Cum ai dat puţin din aripi te-au şi înhăţat şi se abat asupra ta cu pumnii şi cu bastoanele sticleţii care încearcă pe aceste căi să te facă să gândeşti ca un comunist. Dar de obicei zicem ca ei şi facem ca noi. Mulţi ar spune că la 16 ani eşti copil. Poate în altă parte, dar la noi în ţară nu-i aşa, Cornele. Acum însă, după vestita dată de 7.7.71, dată ce va rămâne ca o zi de doliu în calendar, viaţa tinerilor din România s-a înrăutăţit şi mai mult (pe 6 iulie 1971, Nicolae Ceauşescu prezenta, în faţa Comitetului Executiv al Partidului Comunist Român, "Propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii", discurs cunoscut ca "Tezele din iulie", n.r.). S-au dus bărbile şi pletele tinerilor, s-a dus muzica pop, beat sau progresivă, s-au dus toate, Cornele. Dar câte ceva tot a rămas: cozi la carne şi în general alimentara, să-ţi placă să trăieşti. Acum, preferinţele noastre muzicale: pentru tine, Cornele, Led Zeppelin, cu "Imigrant Song", şi pentru toţi prietenii Metronomului, piesa testament a celui care, cu moartea sa, ne-a lăsat etern neconsolaţi, Jimi Hendrix, cu "Straight Ahead"".
Elevii de la Liceul Industrial din Brăila au fost identificaţi, deşi au semnat cu pseudonim, puşi în discuţie publică, exmatriculaţi, avertizaţi la sediul inspectoratului, în prezenţa părinţilor. Totodată, unii au fost recrutaţi cu această ocazie şi puşi să îi urmărească pe ceilalţi din grup. Supravegherea a durat încă trei ani, până au terminat stagiul militar, a povestit Nagâţ.
Profesor de la Istrati transformat în matriţer
Un alt caz, din 1975, a fost prezentat din dosarul de urmărire al unui profesor de istorie la Liceul "Panait Istrati" din Brăila, care ar fi avut "manifestări ostile la adresa orânduirii noastre socialiste".
"Cât a funcţionat ca profesor, la orele de curs, în faţa elevilor şi uneori şi a cadrelor didactice a făcut afirmaţii prin care a încercat să sădească imagini false în conştiinţa lor, cu privire la unele momente din istoria patriei şi faţă de lecţiile de cultură şi istorie contemporană. Despre aceste lecţii a afirmat că sunt o povară, plictisesc şi nu au esenţă. În faţa elevilor, a afirmat că nu se poate scrie o istorie a PCR, deoarece ar fi o istorie compromisă şi în neconcordanţă cu adevărul istoric. Din verificările întreprinse, a rezultat că are o concepţie mistică despre lume şi evoluţia socială şi vede în evenimentele istorice efectul unui determinism de natură divină. Datorită acestor convingeri, a refuzat să semneze un jurământ de credinţă faţă de patrie. Aspectele mai sus menţionate fiind documentate, sus-numitul a fost avertizat într-un cadru lărgit, cu participarea tuturor cadrelor didactice din judeţ. Fiind semnalat organului de partid şi inspectoratului şcolar, a fost îndepărtat din învăţământ. În urma măsurilor luate, sus-numitul s-a angajat ca muncitor necalificat la Cooperativa Tehnică Casnica Brăila, Secţia nichelaj, se califică la locul de muncă în meseria de matriţer", se arăta în dosarul profesorului brăilean.
După patru ani de urmărire, bărbatul a reuşit să fugă în Austria, dar familia din ţară a continuat să fie urmărită până în 1989.
"Sunt exemple banale, oricare dintre colegii mei, cu care lucrez la Direcţia Investigaţii, are pe masă în fiecare zi astfel de dosare. Nu sunt cazuri rarisime, nu sunt excepţii, nu sunt nişte curajoşi anonimi care pot fi număraţi. Sunt foarte mulţi", a mai declarat Nagâţ, citată de Mediafax.
