* în zilele noastre mai vedem prea puține astfel de elemente de mobilier urban realizate cu bun gust și plăcute privirii * cele mai multe sunt lucrate din topor, nefinisate și cu un design îndoielnic
Vedem cum oraşul are jardiniere concepute şi realizate în fel şi chip. Unele parcă lucrate din topor, nefinisate şi cu un design îndoielnic, altele sparte, pline cu pământ uscat sau gunoaie. Moştenirea aceasta nedorită e veche de ani de zile. Din parcurile Brăilei au dispărut acele amfore şi jardiniere fixate în fier forjat, lucrat artistic. Astăzi, noroc că pe ici-colo, la unele firme private sau în faţa unor magazine, vile etc vezi jardiniere realizate cu bun gust şi plăcute privirii. Însă, vorba proverbului: cu o floare…
Să revenim însă la acele jardiniere realizate în anii '60-'70, în “n” variante coloristice şi grafice. Se foloseau atunci plăcuţele ceramice, de ordinul milioanelor, și nu doar pentru jardiniere ci inclusiv pe faţadele unor blocuri. Ieșeau în evidență blocurile din cartierul de-a dreptul select, la nivelul anilor '60-'70, Hipodrom, proiectate de arhitectul Ștefan Cocioabă și soția acestuia, care au mai proiectat inclusiv Casa Modei din Brăila şi restaurantul “Pescarul” de pe faleza Galaţiului. Iar dacă proiectul Hipodromului a primit atunci premiul Uniunii Arhitecţilor din România , arhitectul şi caricaturistul Ştefan Cocioabă ar fi meritat să poarte măcar denumirea unei străzi din Brăila...
Revenind la jardinierele din plăcuţe ceramice, ele mai sunt câteva: la Spitalul Municipal, sediul Inspectoratului de Protecţia Muncii şi în faţa Spitalului din Hipodrom. Din păcate, jardinierele de la această locaţie sunt uscate şi fără nici o floare, de ani zile… Ce s-a întâmplat cu jardinierele placate, din acei ani? Unele au ajuns în cimitire, altele prin curţile unor descurcăreţi şi tupeişti...
