Consilieri guvernamentali britanici din domeniul schimbărilor climatice îi îndeamnă pe orăşeni să renunţe la moda de a-şi pava grădinile, scrie agerpres.ro.
Instalarea pavelelor de trotuar în grădinile din oraşe nu face decât să mărească efectul unui val de căldură, a avertizat Comitetul privind Schimbările Climatice (Committee on Climate Change, CCC) sfătuindu-i pe proprietari să se gândească încă o dată înainte de a înlocui spaţiile verzi cu terase.
Valuri de căldura, cum a fost cel de săptămâna trecută, vor deveni „normă" în anii 2050 ca urmare a efectelor încălzirii globale, au spus consilieri guvernamentali în probleme de schimbări climatice - iar Marea Britanie este insuficient pregătită pentru a-i face faţă.
Mai puţine spaţii verzi
În timp ce spaţiile verzi oferă răcoare, absorbind căldura, terasele acţionează ca un „încălzitor cu acumulare de căldură", degajând căldură şi peste noapte şi menţinând astfel o temperatură ridicată în oraşe, a explicat Lordul Deben, preşedintele CCC, consilier oficial al guvernului privind schimbările climatice.
Londra este deja mai caldă în medie cu 2 - 3 grade Celsius decât împrejurimile sale rurale, în special din cauza clădirilor, iar lipsa spaţiilor verzi înrăutăţeşte fenomenul. Lordul Deben a atras atenţia că încălzirea se va exacerba în mod semnificativ dacă nu vor exista parcuri, acostamente de iarbă, grădini şi altele amenajări asemănătoare.
Marea Britanie a pierdut şapte la sută din spaţiul verde urban din anul 2001 până acum, doua treimi din pierderi fiind cauzate de peluzele de grădină şi de acostamentele pavate peste ele.
Normele de planificare urbană
Anual, un perimetru de şapte ori mai mare decât Hyde Park este pavat în oraşele britanice, susţin experţii CCC, sugerând că normele de planificare urbană menite să oprească betonarea grădinilor au fost ignorate de consiliile locale. Cu privire la tendinţele actuale, prognoza comisiei indică faptul că ar putea fi pierdute între o cincime şi un sfert din toate spaţiile verzi, până în anul 2050. Lordul Deben a spus că aceasta ar însemna o „foarte, foarte severă reducere a suprafeţelor de spaţiu verde" ceea ce ar trebui să producă o serioasă îngrijorare. În opinia lui, tendinţa urbanistică va provoca şi alte daune colaterale, cum ar fi afectarea biodiversităţii faunei sălbatice.