Cum se face ca atunci cind un/o tinar/a dovedeste o sclipire in gindire, avind rezultate bune la invatatura, teme facute intotdeauna la toate materiile, interes in a afla mai multe si in a excela intr-un obiect de scoala, este vazut/a ca un/o "tocilara" (termen folosit si atribuit din ce in ce mai des persoanelor care chiar sint interesate de viitorul lor). Tocilarii, deci, sint acele persoane educate, constiincioase ce spera sa prezinte o ascensiune prin dedicarea invatarii si cunoasterii. Mai mult, sint persoanele ce afecteaza "reputatia" unora daca sint vazute impreuna, fiind considerate ratate (ceea ce este absurd - cum poate fi numita o persoana inteligenta si dornica de a munci, o ratata? Sa fim seriosi! Cei care deschid gura pentru a spune acest lucru sint, de fapt, adevaratii ratati), fara a sti ce este aceea distractia sau petrecerea ca ocupatie in timpul liber.
Intr-o clasa, elevii cu rezultate bune vor fi usor (sau poate chiar mai mult) marginalizati, evitati, vazuti poate ca niste ciudati. Pai, atunci nu este mai bine sa luam 2 la cit mai multe obiecte, sa sfidam toti profesorii, sa afisam un comportament iesit parca din jungla? Asa, cu siguranta vom fi numiti supereroi, iar popularitatea noastra va avea o crestere considerabila. Iti vine sa te arunci de pe o stinca atunci cind vezi ca astfel de persoane sint apreciate intr-un colectiv. Dar, de fapt, cine sint supereroii: "mascariciul" peste care ploua cu 2 si cu 3 sau cel dornic sa fie cunoscut prin reusite la diferite materii? O schimbare de decor in ceea ce priveste imaginea adolescentilor care merita sa fie primiti intr-un grup ar fi binevenita. In fond, colectivul din care faci parte are o mare putere de influenta si depinde de persoanele pe care le ai aproape daca vei fi mindru de tine fiindca ai luat un 2 sau un 10.