CCR precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are competenţa de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, cu respectarea principiului fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituţia României.
Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, pe 4 mai, că a sesizat Curtea Constituţională asupra abuzurilor puterii judecătoreşti, chiar dacă instituţia prezidenţială nu era cea lezată, pentru că puterile afectate, Parlamentul şi Guvernul, nu au făcut nicio sesizare în acest sens.
Şeful statului a spus, întrebat de ce a luat atât de târziu măsura sesizării Curţii Constituţionale în legătură cu sporurile pe care magistraţii le-au câştigat în instanţă pe baza unei legi abrogate, că nu Preşedinţia era lezată, ci Guvernul şi Parlamentul, care nu au făcut niciun demers pentru a corecta această stare de fapt.
Băsescu a arătat că instanţele au început să extindă acordarea de sporuri prin procese cu statul şi la alte categorii decât cea a magistraţilor. Şeful statului a dat exemplul membrilor Curţii de Conturi, cărora justiţia le-a dat câştig de cauză când aceştia au cerut sporuri de 75% din salariu, aşa cum au funcţionarii care lucrează cu fonduri europene pe care îi controlează.
Totuşi, preşedintele a spus că este un lucru care i se pare mai grav decât acordarea de sporuri pe baza unor prevederi legislative abrogate, şi anume asumarea, de către Înalta Curte, a atribuţiilor Curţii Constituţionale.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a sesizat Curtea Constituţională pentru că nu consideră că este normal ca puterea judecătorească "să încerce să-şi atribuie o prerogativă pe care nu o are prin Constituţie, aceea de a gestiona o parte din bugetul statului".
