Elena Udrea a fost denunţată la DNA de omul de afaceri Dinu Pescariu, vizat în dosarul Microsoft, de la care Udrea ar fi pretins şi primit 500.000 de euro "pentru a-i rezolva problemele din justiţie", se arată în referatul prin care procurorii cer arestarea deputatei.
"La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu - Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Elevaţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 - februarie 2014", notează procurorii în referat.
Potrivit anchetatorilor, aceste fapte sunt dovedite cu declaraţia martorului, extrasele de cont, înscrisuri olografe ridicate la percheziţie în care sunt indicate sume de bani plătite.
DNA cere arestarea Elenei Udrea în dosarul Microsoft, în care deputatul este acuzat de trafic de influenţă (fapte în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea şi fapte în legătură cu derularea contractului e - România), spălare de bani şi fals în declaraţii de avere.
Apar noi dovezi
Potrivit procurorilor, în 2009, Dorin Cocoş, în baza unei înţelegeri cu Gheorghe Ştefan şi cu Gabriel Sandu, ar fi pretins de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu 9 milioane de euro, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică, încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
"Inculpatul Cocoş Dorin a pretins şi primit suma de 9.000.000 euro şi a disimulat provenienţa şi beneficiarul real al acesteia în baza înţelegerii cu Udrea Elena Gabriela. Această înţelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire al bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum şi din probatoriul testimonial", spun anchetatorii.
DNA mai arată că, în anul 2010, Dorin Cocoş, în baza înţelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăţi cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România.
Tender o toarnă pe Alina Bica
Ovidiu Tender spune în denunţul făcut împotriva Alinei Bica, că, la cererea soţului şi a consilierului acesteia, a înstrăinat acţiunile UPRUC Făgăraş, se arată în motivarea ICCJ la decizia de arestare a fostei şefe a DIICOT.
ICCJ redă în motivarea arestării preventive a Alinei Bica fragmente din denunţul făcut de omul de afaceri Ovidiu Tender împotriva fostei şefe a DIICOT.
În denunţul făcut în 28 ianuarie, Tender spune că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost poliţist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea şansa unei susţineri din partea fostei şefe a DIICOT în soluţionarea în interesul său a dosarului Carom.
Astfel, el i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu şi alte avantaje solicitate.
Totodată, a arătat Tender în denunţ, la solicitarea lui Mihăilescu şi a soţului Alinei Bica, a înstrăinat pachetul majoritar de la UPRUC CTR SA din Făgăraş, preţul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de 1 milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.
Cum acţiona şefa DIICOT
Pe de altăparte, procurorul DIICOT Mirel Rădescu, care participa la şedinţele de judecată în dosarul lui Ovidiu Tender, a declarat la DNA că a fost înlăturat de Alina Bica din acest dosar, pe care a continuat să-l urmărească, fosta şefă a DIICOT avertizându-l să nu-i mai submineze autoritatea.
Declaraţia lui Mirel Rădescu este redată în motivarea instanţei la decizia de arestare a Alinei Bica în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, în care fosta şefă a DIICOT este acuzată printre altele că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul Rafo-Carom.