Bernd Lucke încearcă să reîncălzească o ciorbă care i-a profitat politic după criza greacă. Atunci, ca proaspăt fondator și lider al Alternativei pentru Germania (AfD), partid anti-euro și ostil ajutorării țărilor UE în recesiune, s-a ales cu un mandat de europarlamentar. Personajul trebuie văzut în contextul politicii germane. Nu și-a găsit locul nici în partidul d-nei Merkel, CDU, al cărui membru a fost, nici în Alternativa pe care a înființat-o și care e parte a grupului extremei drepte din Parlamentul European. Acum, el conduce un partid al cărui nume e elocvent pentru criza de identitate în care se zbate - Reformatorii Liberal-Conservatori - partid care nu există pe scena germană tocmai în anul alegerilor parlamentare ce vor configura epoca post-Merkel.
Ăsta e omul și asta încearcă: să le tragă preșul anti-european de sub picioare foștilor camarazi din AfD, doar-doar va trece pragul electoral. Nu cred că se va întâmpla asta, la fel cum nu cred că, așa eurosceptică cum e, Curtea Constituțională de la Karlsruhe îi va admite cererea. Dar de încurcat, da, poate încurca mult. Spre exemplu, în cazul în care judecătorii germani vor cere avizul Curții de Justiție a UE, ceea ce va însemna câteva luni moarte pentru relansarea economiei europene.
În discuție e suveranitatea bugetară. De asta sunt curios ce cred așa-zișii suveraniști de la noi despre speța născută din refuzul solidarității europene. Altfel spus: vreți cu AUR și populiștii de rit ungaro-polonez? Luați cu Lucke acum! Că ne va durea și pe noi, direct și ascuțit, procesul de pe malul Rhinului.
Ce zice, de fapt, populistul neamț? “Dacă o țară va părăsi UE, cum a făcut Marea Britanie, sau dacă va da faliment, cum a riscat Grecia, datoriile sale ar rămâne să fie suportate de celelalte state membre”. Altfel spus, conform discursului lui Bernd Lucke, Germania ar putea fi bună de plată în final, iar placa asta s-ar putea să țină la unii alegători.
Din păcate, nu era momentul în UE pentru o dispută constituțională privind primatul dreptului european sau al celui național – dilemă care chinuie de mult Curtea de la Karlsruhe. Suntem într-o situație de urgență economică, în care 16 state membre au ratificat deja decizia contestată, cea privind resursele proprii ale UE, care permite Comisiei Europene să se împrumute avantajos de pe piețele internaționale în numele țărilor Uniunii.
Amânarea ori, în cel mai rău caz, aruncarea în aer a mecanismului de îndatorare comună amenință grav șansele UE de a ieși din criză. Deja suntem într-un decalaj alarmant, cantitativ și de ritm, față de ambiția SUA și a Chinei de relansare economică. Sper că rațiunea va învinge egoismul oportunist al acestui fost flautist din orchestra armatei vest-germane a anilor ’80, în stare azi să arunce Europa în aer. Oare numai ca să intre în Bundestag?...
Grav e că România, în cazul unui eventual eșec al mecanismului împrumuturilor, ar rămâne numai cu subvențiile, adică nici 14 miliarde de euro. Țineți minte lălăiala liberală, pornită astă-vară, despre cele 80 de miliarde care vor curge de la Bruxelles? Uite că, din păcate, se fac tot mai puține și tot mai îndepărtate... către Paștile cailor... Răstimp în care ne va chinui un Cîțu în depresie. Căci guvernele dreptei sterile nu s-au gândit o clipă la un Plan B pentru țară!
Nota redacției: Pentru cine nu știe, Bernd Lucke a atacat la Curtea Constituțională Germană pachetul financiar, iar Curtea Constituțională a emis un ordin care îi interzice președintelui german Frank-Walter Steinmeier să ratifice pachetul până la o soluție. Dacă acțiunea lui Lucke va fi admisă, planul de redresare al UE se va amâna cu cel puțin un an sau, în scenariul cel mai negru, va fi anulat. România urma să beneficieze de aproape 30 de miliarde de euro din acest fond pentru relansarea economiei lovite de criza COVID...
