Promovabilitate de numai 58% la bacalaureat nu s-a mai inregistrat in judetul Braila din anul scolar 1998 - 1999. Citeva licee au reusit sa obtina rezultate bune si foarte bune, in timp ce majoritatea grupurilor scolare au cazut sub procentul de 40%. Doua licee chiar au surprins inregistrind promovabilitate 0% - Grup Scolar "Oncescu" Ianca si Liceul "Matei Basarab" Maxineni. Conform ultimelor statistici realizate de Ministerul Educatiei ne situam la coada clasamentului national: Ilfov - 38,57%, Giurgiu - 39,71%, Brasov - 57,18%, si Braila cu 57,92%. La "Nenitescu", promovabilitatea, inainte de contestatii, este de 14%, "Saligny" - 25%, "Edmond Nicolau" si "Istrati" - 27%, "Brancoveanu" - 36%, Insuratei - 39%, "Brancusi"- 41%, "Moisil"- 42%, "Valsan" Faurei - 45%, . Procente peste 50% au obtinut Liceul Economic "P. S. Aurelian" - 56% si "Angelescu" Ianca - 59%. Celelalte licee brailene au obtinut promovabilitati onorabile, peste 70%: "Sebastian" - 74%, Colegiul Economic - 78%, "Cerna" - 82%, LPS - 90%, "Perpessicius" - 92%, "Aslan" - 94%, Liceul de Arta - 98%, "Iorga" - 99%. In acest an sint la egalitate cele doua colegii, "Balcescu" si "Murgoci", ambele cu promovabilitate 100%, desi pe primul loc se afla totusi "Murgoci" pentru ca prima medie de la acest colegiu este 9.93, si apartine Georgianei Bogdan, mai mare decit cea de la "Balcescu" - 9.92 obtinuta de Florentina Evelyn Bobocea.
"Braila are la acest moment cel mai slab management scolar din tara"
Referitor la aceasta situatie, profesorul Viorel Mortu, in calitate de consilier judetean PSD, membru in Comisia pentru invatamint a CJ, a precizat ca situatia la care s-a ajuns cere pamflet, dar e prea dureroasa pentru elevi si parinti ca sa nu fie analizata.
"In primul rind, aceasta formula de bacalaureat este o eroare pedagogica. Ea a fost o optiune pentru o situatie de criza din urma cu citiva ani. Neputind sa prinda niste hoti care incalcind secretul profesional vindeau subiecte de examen, au gasit aceasta formula care este o nenorocire pentru finalizarea studiilor liceale. La aceasta se mai adauga si “baietii destepti” din educatie care ofera la o saptamina dupa publicarea subiectelor, carti cu rezolvari. Raul facut de aceste carti e teribil. De la jumatatea anului scolar incoace elevii nu mai invata decit rezolvari, memorind raspunsuri, ocolind procese de gindire specifice rezolvarii subiectelor. Este exact ce era gramatica pentru bietul elev al lui Creanga, Trasnea: “un cumplit mijloc de timpenie”. Dar asta se intimpla in urma cu un veac si jumatate, la inceputurile invatamintului in Romania. Cei care vor sa cunoasca dramele invatamintului romanesc ar trebui sa citeasca art. 4 din Legea Invatamintului si sa compare idealul educational cerut de lege cu felul in care e gindit bacalaureatul si sa vedem apoi daca modul de finalizare a studiilor liceale in Romania stimuleaza tinerii europeni sau mutantii culturali. La Braila e si o drama sociala pe linga cea profesionala. Pentru 1.300 de elevi este admiterea la facultate ratata. In plus, numar mare de someri, probabil forme de delicventa si de neadaptare sociala, adica tot ce decurge din acest esec. Dupa zece ani, Braila revine la coada ierarhiilor nationale, exact ca in '99. Situatia era previzibila deoarece din 2005 incoace in ierarhiile nationale pozitia Brailei este din ce in ce mai jos. Mai adaug doar o concluzie: Braila are la acest moment cel mai slab management scolar din tara. Rog sa fiu contrazis ca sa pot sa dau raspunsuri nuantate. Acest examen este, cu bune si rele, o radiografie corecta, pentru cine vrea sa vada, a dramelor scolii romanesti la acest moment. Oricum, impresia mea e ca ne despartim de spiritul european deoarece am facut din calitatea invatamintului demagogie si din bacalaureat aproape o “forma fara fond”", a declarat pentru "Obiectiv", profesorul Viorel Mortu.
De remarcat si ca la bacalaureatul din acest an 21 de candidati au picat cu medii intre cinci si sase, adica 1,61% dintre cei prezentati. Zece sint de la zi, alti zece de la seral si unul de la frecventa redusa.
Promovabilitate 0% la disciplina "Conducerea calitatii in industrie"
Rezultatele slabe la bacalaureat sint cauzate de citeva discipline unde elevii au picat pe capete. La disciplina "Conducerea calitatii in industrie" din 35 de candidati nu a luat peste cinci nici unul. La "Asigurarea calitatii" au promovat numai 17%, majoritatea cu note intre cinci si sase. La "Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare" au promovat doar 25% dintre cei 78 inscrisi, iar dintre acestia, 70% au luat note intre cinci si sase. Acelasi procent de promovabilitate, foarte mic, s-a inregistrat si la disciplina "Planificarea si organizarea productiei. Asigurarea calitatii". La "Materii prime textile" au promovat doar 53%, la "Tehnici de masurare in domeniu. Asamblari mecanice" au promovat 54%, iar la "Ecologia si protectia mediului" 59%. La toate disciplinele enumerate majoritatea notelor sint intre cinci si sase, adica nu asigura promovarea bacalaureatului.
Disciplinele tehnice legate de calitate, care s-au predat pentru prima data in acest an, au creat probleme pentru ca profesorii nu au avut alt suport pentru curs decit programa, iar elevii nu au avut dupa ce sa invete. "Am fost in comisii de corectare si nu am avut ce sa le facem bietilor copii, le-am pus doi si trei, conform baremului. Profesorii nu au avut manuale, nu au avut cum sa se orienteze in predare, si nici nu au ajutat copiii atunci cind si-au ales discipina la care sa dea examen. In loc sa aleaga o disciplina legata de calitate, pe principiul ca se vor descurca, trebuia sa ii indrume spre o disciplina la care exista manual si erau mai siguri pe ei", a explicat profesoara de la "Edmond Nicolau", Madalina Uliescu.
La matematica doar 32% dintre absolventi au note peste sase
La matematica, proba D, promovabilitatea a fost de 57%, insa dintre acesti absolventi 43% au luat note intre cinci si sase, note care nu asigura promovabilitatea examenului de bacalaureat. Practic, au obtinut note peste sase la matematica la examenul de bacalaureat, proba D, numai 32% dintre candidati, ceea ce este extrem de putin si explica intr-un final dezastrul de la examenul de maturitate.
Cadrele didactice considera ca programa la matematica este mult prea grea, se cer foarte multe elevilor si oricit ar munci copiii de la grupurile scolare nu reusesc sa-si insuseasca minimul necesar pentru promovarea examenului. "Elevii de la grupurile scolare vin pentru calificare. De bacalaureat ei se preocupa si nu prea. In schimb, la liceele teoretice promovarea bacalaureatului este tinta a patru ani de eforturi. Poate ca elevii de la grupurile scolare ar trebui sa aiba un alt tip de bacalaureat, mai usor, care sa le permita eventual sa urmeze o scoala postliceala sau de maistri, dupa. De ceva ani matematica este o problema la bacalaureat si totul pleaca de la motivatia elevului. Elevii nostri, cel putin, sint buni meseriasi si ei pentru asta vin aici. Bacalaureatul ar trebui sa fie facultativ, iar evaluarea unei scoli sa nu se faca numai prin prisma rezultatelor la bacalaureat. Parintii ii trimit la noi ca sa obtina o meserie. Ei incearca si cu bacalaureatul, dar nu fac eforturi foarte mari sa-l ia", a spus prof. Elena Comisan, directorul Grupului Scolar "Panait Istrati".
Matematica este o problema si pentru elevii de la "Moisil", dar nu pentru ca profesorii nu si-ar fi dat interesul, spune directorul Florica Gagu. "Colegii de matematica au facut pregatiri cu ei pina in “buza bacalaureatului”. Au lucrat variantele cu ei si toti s-au plins ca sint foarte grele. Copiii au invatat, dar ceva nu este in regula atita timp cit la numai o saptamina dupa publicarea subiectelor pe site-ul ministerului au si aparut culegeri cu rezolvari. Ei au copiat rezolvarile si nu au mai muncit. Profesorii nu au avut putere de convingere. De cind apar cartile, elevii nu mai fac nici un efort. Rezolvarile ii demobilizeaza", apreciaza directorul Florica Gagu. Referitor la subiectele M1 si M2 de la matematica, profesorul Stefan Stoica, directorul Grupului Scolar "Brancusi" a spus ca aceasta serie de elevi a fost si ghinionista. "Puteau sa le pice si alte variante care erau mai accesibile. Combinatia iesita a fost nesansa lor. Toate subiectele au fost dificile. Promovabilitatea obtinuta nu ne multumeste, dar acestia sint elevii cu care lucram", spune profesorul Stefan Stoica.
CASETA
Baremul la limba si litaratura romana a fost un fel de “confort Procust”
Conform statisticii puse la dispozitie de Inspectoratul Scolar, la limba si literatura romana au promovat 87% dintre candidati, dintre acestia 32% avind note intre cinci si sase. S-au obtinut 13 note maxime, iar 10% dintre candidati au avut note intre 9.00 - 9.99. Profesorul Viorel Mortu a apreciat aceste rezultate, chiar daca mediile sint mai mici decit in anii trecuti. "Analizind procentual, jumatate dintre note sint intre cinci si sapte si jumatate peste opt, ceea ce nu e chiar rau. Analizind subiectele as spune ca doar in aparenta au fost lejere. Distributia punctajului este gresit facuta. pentru un eseu de 15 rinduri pe o tema oarecare un elev a primit 30 de puncte, si pentru argumentarea pe doua sau trei pagini a unui subiect de literatura tot 30 de puncte. Am remarcat si o anumita inhibare a profesorilor privind notarea. S-a privit mai mult la ceea ce nu era “in pahar” decit la ceea ce era. Baremul a fost un fel de “confort Procust” deoarece a cerut notare stricta privind libertatea de exprimare, curajul in a sustine puncte de vedere, capacitatea de argumentare. La o analiza facuta in iarna a reiesit ca peste 20 de profesori de limba romana din judetul Braila au facut greseli in evaluare. Revista “Tribuna invatamintului” a publicat o stire in care anunta ca in plan national sint aproape 130 de profesori. Deci o cincime din profesorii care au gresit la evaluare sint din Braila, ceea ce este o enormitate. De aici probabil notarea strinsa, rigida, practicata de profesori", considera profesorul Viorel Mortu.
"Braila are la acest moment cel mai slab management scolar din tara"
Referitor la aceasta situatie, profesorul Viorel Mortu, in calitate de consilier judetean PSD, membru in Comisia pentru invatamint a CJ, a precizat ca situatia la care s-a ajuns cere pamflet, dar e prea dureroasa pentru elevi si parinti ca sa nu fie analizata.
"In primul rind, aceasta formula de bacalaureat este o eroare pedagogica. Ea a fost o optiune pentru o situatie de criza din urma cu citiva ani. Neputind sa prinda niste hoti care incalcind secretul profesional vindeau subiecte de examen, au gasit aceasta formula care este o nenorocire pentru finalizarea studiilor liceale. La aceasta se mai adauga si “baietii destepti” din educatie care ofera la o saptamina dupa publicarea subiectelor, carti cu rezolvari. Raul facut de aceste carti e teribil. De la jumatatea anului scolar incoace elevii nu mai invata decit rezolvari, memorind raspunsuri, ocolind procese de gindire specifice rezolvarii subiectelor. Este exact ce era gramatica pentru bietul elev al lui Creanga, Trasnea: “un cumplit mijloc de timpenie”. Dar asta se intimpla in urma cu un veac si jumatate, la inceputurile invatamintului in Romania. Cei care vor sa cunoasca dramele invatamintului romanesc ar trebui sa citeasca art. 4 din Legea Invatamintului si sa compare idealul educational cerut de lege cu felul in care e gindit bacalaureatul si sa vedem apoi daca modul de finalizare a studiilor liceale in Romania stimuleaza tinerii europeni sau mutantii culturali. La Braila e si o drama sociala pe linga cea profesionala. Pentru 1.300 de elevi este admiterea la facultate ratata. In plus, numar mare de someri, probabil forme de delicventa si de neadaptare sociala, adica tot ce decurge din acest esec. Dupa zece ani, Braila revine la coada ierarhiilor nationale, exact ca in '99. Situatia era previzibila deoarece din 2005 incoace in ierarhiile nationale pozitia Brailei este din ce in ce mai jos. Mai adaug doar o concluzie: Braila are la acest moment cel mai slab management scolar din tara. Rog sa fiu contrazis ca sa pot sa dau raspunsuri nuantate. Acest examen este, cu bune si rele, o radiografie corecta, pentru cine vrea sa vada, a dramelor scolii romanesti la acest moment. Oricum, impresia mea e ca ne despartim de spiritul european deoarece am facut din calitatea invatamintului demagogie si din bacalaureat aproape o “forma fara fond”", a declarat pentru "Obiectiv", profesorul Viorel Mortu.
De remarcat si ca la bacalaureatul din acest an 21 de candidati au picat cu medii intre cinci si sase, adica 1,61% dintre cei prezentati. Zece sint de la zi, alti zece de la seral si unul de la frecventa redusa.
Promovabilitate 0% la disciplina "Conducerea calitatii in industrie"
Rezultatele slabe la bacalaureat sint cauzate de citeva discipline unde elevii au picat pe capete. La disciplina "Conducerea calitatii in industrie" din 35 de candidati nu a luat peste cinci nici unul. La "Asigurarea calitatii" au promovat numai 17%, majoritatea cu note intre cinci si sase. La "Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare" au promovat doar 25% dintre cei 78 inscrisi, iar dintre acestia, 70% au luat note intre cinci si sase. Acelasi procent de promovabilitate, foarte mic, s-a inregistrat si la disciplina "Planificarea si organizarea productiei. Asigurarea calitatii". La "Materii prime textile" au promovat doar 53%, la "Tehnici de masurare in domeniu. Asamblari mecanice" au promovat 54%, iar la "Ecologia si protectia mediului" 59%. La toate disciplinele enumerate majoritatea notelor sint intre cinci si sase, adica nu asigura promovarea bacalaureatului.
Disciplinele tehnice legate de calitate, care s-au predat pentru prima data in acest an, au creat probleme pentru ca profesorii nu au avut alt suport pentru curs decit programa, iar elevii nu au avut dupa ce sa invete. "Am fost in comisii de corectare si nu am avut ce sa le facem bietilor copii, le-am pus doi si trei, conform baremului. Profesorii nu au avut manuale, nu au avut cum sa se orienteze in predare, si nici nu au ajutat copiii atunci cind si-au ales discipina la care sa dea examen. In loc sa aleaga o disciplina legata de calitate, pe principiul ca se vor descurca, trebuia sa ii indrume spre o disciplina la care exista manual si erau mai siguri pe ei", a explicat profesoara de la "Edmond Nicolau", Madalina Uliescu.
La matematica doar 32% dintre absolventi au note peste sase
La matematica, proba D, promovabilitatea a fost de 57%, insa dintre acesti absolventi 43% au luat note intre cinci si sase, note care nu asigura promovabilitatea examenului de bacalaureat. Practic, au obtinut note peste sase la matematica la examenul de bacalaureat, proba D, numai 32% dintre candidati, ceea ce este extrem de putin si explica intr-un final dezastrul de la examenul de maturitate.
Cadrele didactice considera ca programa la matematica este mult prea grea, se cer foarte multe elevilor si oricit ar munci copiii de la grupurile scolare nu reusesc sa-si insuseasca minimul necesar pentru promovarea examenului. "Elevii de la grupurile scolare vin pentru calificare. De bacalaureat ei se preocupa si nu prea. In schimb, la liceele teoretice promovarea bacalaureatului este tinta a patru ani de eforturi. Poate ca elevii de la grupurile scolare ar trebui sa aiba un alt tip de bacalaureat, mai usor, care sa le permita eventual sa urmeze o scoala postliceala sau de maistri, dupa. De ceva ani matematica este o problema la bacalaureat si totul pleaca de la motivatia elevului. Elevii nostri, cel putin, sint buni meseriasi si ei pentru asta vin aici. Bacalaureatul ar trebui sa fie facultativ, iar evaluarea unei scoli sa nu se faca numai prin prisma rezultatelor la bacalaureat. Parintii ii trimit la noi ca sa obtina o meserie. Ei incearca si cu bacalaureatul, dar nu fac eforturi foarte mari sa-l ia", a spus prof. Elena Comisan, directorul Grupului Scolar "Panait Istrati".
Matematica este o problema si pentru elevii de la "Moisil", dar nu pentru ca profesorii nu si-ar fi dat interesul, spune directorul Florica Gagu. "Colegii de matematica au facut pregatiri cu ei pina in “buza bacalaureatului”. Au lucrat variantele cu ei si toti s-au plins ca sint foarte grele. Copiii au invatat, dar ceva nu este in regula atita timp cit la numai o saptamina dupa publicarea subiectelor pe site-ul ministerului au si aparut culegeri cu rezolvari. Ei au copiat rezolvarile si nu au mai muncit. Profesorii nu au avut putere de convingere. De cind apar cartile, elevii nu mai fac nici un efort. Rezolvarile ii demobilizeaza", apreciaza directorul Florica Gagu. Referitor la subiectele M1 si M2 de la matematica, profesorul Stefan Stoica, directorul Grupului Scolar "Brancusi" a spus ca aceasta serie de elevi a fost si ghinionista. "Puteau sa le pice si alte variante care erau mai accesibile. Combinatia iesita a fost nesansa lor. Toate subiectele au fost dificile. Promovabilitatea obtinuta nu ne multumeste, dar acestia sint elevii cu care lucram", spune profesorul Stefan Stoica.
CASETA
Baremul la limba si litaratura romana a fost un fel de “confort Procust”
Conform statisticii puse la dispozitie de Inspectoratul Scolar, la limba si literatura romana au promovat 87% dintre candidati, dintre acestia 32% avind note intre cinci si sase. S-au obtinut 13 note maxime, iar 10% dintre candidati au avut note intre 9.00 - 9.99. Profesorul Viorel Mortu a apreciat aceste rezultate, chiar daca mediile sint mai mici decit in anii trecuti. "Analizind procentual, jumatate dintre note sint intre cinci si sapte si jumatate peste opt, ceea ce nu e chiar rau. Analizind subiectele as spune ca doar in aparenta au fost lejere. Distributia punctajului este gresit facuta. pentru un eseu de 15 rinduri pe o tema oarecare un elev a primit 30 de puncte, si pentru argumentarea pe doua sau trei pagini a unui subiect de literatura tot 30 de puncte. Am remarcat si o anumita inhibare a profesorilor privind notarea. S-a privit mai mult la ceea ce nu era “in pahar” decit la ceea ce era. Baremul a fost un fel de “confort Procust” deoarece a cerut notare stricta privind libertatea de exprimare, curajul in a sustine puncte de vedere, capacitatea de argumentare. La o analiza facuta in iarna a reiesit ca peste 20 de profesori de limba romana din judetul Braila au facut greseli in evaluare. Revista “Tribuna invatamintului” a publicat o stire in care anunta ca in plan national sint aproape 130 de profesori. Deci o cincime din profesorii care au gresit la evaluare sint din Braila, ceea ce este o enormitate. De aici probabil notarea strinsa, rigida, practicata de profesori", considera profesorul Viorel Mortu.
