În domeniul construcţiilor de locuinţe, Brăila a resimţit din plin recesiunea economică, între 2008 şi 2010. Într-un top aferent acestei perioade, întocmit de site-ul "Econtext", judeţul nostru se situează pe un dezamăgitor loc 35 la nivel naţional, cu 745 de locuinţe construite în trei ani. Diferenţa dintre Brăila şi ocupantul primului loc - judeţul Cluj - este colosală: clujenii au reuşit să ridice, în ciuda crizei, 9.645 case şi apartamente, surclasând chiar şi Bucureştiul, care se află pe poziţia a cincea, cu 5.002 locuinţe. Locul doi e ocupat de judeţul Ilfov - 8.352 -, pe trei se află Suceava - 6.973 -, iar pe patru Constanţa, cu un total de 6.275 locuinţe construite. Mai prost decât Brăila se situează judeţe precum Botoşani, Teleorman sau Mehedinţi, acesta din urmă clasându-se ultimul, pe locul 42, cu doar 193 de locuinţe.
Dacă despre Cluj se ştie că este unul dintre cele mai potente judeţe din punct de vedere economic, analiştii de la "Econtext" explică situarea unor judeţe precum Suceava în vârful topului prin faptul că foarte mulţi români din aceste zone ale ţării lucrează în străinătate şi preferă să-şi investească banii în case şi terenuri, în localităţile de baştină. Aceeaşi tendinţă, chiar dacă la o scară mai mică, s-a manifestat şi în Brăila, unde multe dintre construcţiile ridicate în ultimii ani aparţin unor persoane care muncesc în străinătate. Dornici de confort, după anii grei de trudă, aceştia nu se mulţumesc cu orice fel de case, preferând vile cu cel puţin două nivele. Astfel s-a ajuns ca din puţinele construcţii autorizate de Inspectoratul în Construcţii Brăila, marea majoritate să fie reprezentată de imobile cu unul sau două etaje. "Construcţiile ridicate de persoanele private în ultima perioadă au, în general, valori mari. Nu prea s-au mai construit case ieftine, ceea ce denotă că marea masă a populaţiei este afectată de criză şi nu îşi permite să investească în locuinţe. Investiţiile aparţin celor cu venituri mari, categorie în care se încadrează oamenii de afaceri şi cei care muncesc în străinătate", ne-a declarat Daniel Mitrofan, inspectorul-şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) Brăila.
După ce a muncit 15 ani în Italia, Fănel Cristea îşi construieşte vilă lângă bogaţii Brăilei
Dovadă a faptului că la Brăila încă mai există oameni cu bani care menţin în funcţiune piaţa construcţiilor o vedem în prezent la marginea municipiului, ieşirea înspre Cazasu. În ultimii trei ani, ceea ce era înainte un teren agricol, lângă fosta "Avicola", s-a transformat într-un adevărat cartier de vile. Nume sonore, precum comandantul Poliţiei, Cătălin Chivu, şi-au ridicat acolo case care de care mai impozante. Bugetarilor de "succes" şi afaceriştilor locali li s-au alăturat şi brăileni care au câştigat decent pe meleaguri străine, iar acum îşi permit să se învecineze cu îmbogăţiţii tranziţiei. Unul dintre ei este Fănel Cristea, care, după 15 ani munciţi pe rupte în Italia, s-a întors acasă să investească într-o locuinţă aşa cum visează de mult timp. A vrut neapărat să fie la marginea oraşului, într-o zonă cât mai liniştită, fiindcă aşa a văzut că se poartă în Occident. "Acolo toată lumea fuge de condominii, de bloc, unde te deranjează gălăgia vecinului. Aşa vreau şi eu aici, să am linişte", ne-a spus Fănel, cu un discret accent italian. Casa lui va avea trei dormitoare, două băi, bucătărie şi living. A ridicat-o deja, în doar câteva luni, lucrând în regie proprie, fără să angajeze firmă. "Eu am făcut-o, că mă pricep. În Italia lucrez în construcţii", ne-a mărturisit brăileanul. L-a costat până acum câteva zeci de mii de euro şi încă mai are de băgat bani, fiindcă a ajuns doar la stadiul realizării acoperişului. Problema lui Fănel Cristea este că nu ştie deocamdată dacă o să se bucure cum se cuvine de noua lui casă. Nu-i place cum merg lucrurile în ţară şi, chiar dacă "îl trage aţa spre pământul natal", după cum mărturiseşte, încă nu s-a decis dacă să revină aici definitiv sau nu.
Ca şi Fănel Cristea, foarte mulţi dintre cei care îşi ridică vile la Brăila preferă să o facă în regie proprie. Pentru ca lucrările să respecte un standard minim de calitate, conducerea Inspectoratului în Construcţii spune că le-a pus în vedere tuturor celor care au solicitat autorizaţie să îşi angajeze diriginţi de şantier. Inspectorul şef Daniel Mitrofan mărturiseşte, însă, că deocamdată nu s-au făcut controale serioase pentru a se vedea în ce măsură se respectă normele legale la realizarea acestor construcţii. "Intenţionăm ca, în perioada următoare, să pornim o serie de inspecţii care să-i vizeze pe cei ce construiesc în regie proprie", spune Mitrofan.
Uşoară revigorare în prima jumătate a acestui an
Din datele puse la dispoziţie de conducerea ISC, reiese că în 2011 am putea asista la o revigorare - chiar dacă nu spectaculoasă - a construcţiilor de locuinţe pe piaţa locală. Astfel, dacă ISC a eliberat, în tot anul 2010, 439 de autorizaţii pentru realizarea de locuinţe şi anexe sau consolidarea unor imobile preexistente, în prima jumătate a acestui an numărul autorizaţiilor eliberate a ajuns deja la 320. Există, aşadar, posibilitatea ca până la sfârşitul anului în curs, să fie sensibil depăşit numărul înregistrat anul trecut. În municipiu, cele mai multe construcţii se ridică în zona situată între şoseaua de centură şi fosta "Avicola", iar în mediul rural se detaşează net comunele Cazasu şi Chiscani.
Spaniolii construiesc un ansamblu rezidenţial exclusivist, cu preţuri pe măsură
Lângă "Avicola" nu se ridică doar vile particulare, ci şi blocuri de locuinţe. Sunt două ansambluri rezidenţiale, unul construit de investitori greci, iar celălalt de investitori spanioli. În primăvară, atât grecii cât şi spaniolii se lăudau că până în septembrie vor inaugura primele apartamente. Între timp, se pare că investiţia grecească, ce ar fi trebuit să fie, conform spuselor constructorilor, "prima clădire eficientă energetic din România", s-a blocat. Zilele trecute, pe şantier nu mai lucra nimeni, iar blocul unde trebuia date în folosinţă apartamente cu preţuri cuprinse între 55 şi 75.000 euro, încă mai aştepta finisajele finale. Probabil că situaţia complicată cu care se confruntă Grecia în prezent a blocat această investiţie. Nu acelaşi lucru se poate spune despre investiţia spaniolă, ce se derulează la 2-300 de metri mai încolo. Primul bloc, din cele câteva pe care vor să le construiască spaniolii, este aproape gata. "În luna octombrie, clienţii interesaţi să cumpere vor putea vizita apartamentele. Acum se montează mobilierul din bucătării şi băi şi se fac ultimele aranjamente. În octombrie vor fi gata primele opt apartamente, dintr-un total de 35, cât va cuprinde primul condominiu aflat în construcţie. Celelalte vor fi finalizate în primele luni ale anului viitor", ne-a spus Vicente Heredia Garcia, unul dintre cei trei asociaţi care construiesc cartierul rezidenţial Minerva. Acesta se vrea a fi primul cartier exclusivist din Brăila, deoarece, pe lângă calitatea deosebită a apartamentelor, le va asigura rezidenţilor un grad înalt de securitate, locuri de parcare personalizate, în subsolul imobilului, locuri de joacă pentru copii şi alte facilităţi. Bineînţeles, preţurile vor fi pe măsură, iar oferta va fi accesibilă doar celor cu venituri mult peste medie. Apartamentele se vor vinde cu 1.100 euro pe metru pătrat, suprafeţele fiind cuprinse între 60 şi 160 metri pătraţi. Din spusele investitorilor reiese că deja sunt mulţi doritori. Brăilenii interesaţi să-şi cumpere apartamente în blocul spaniolilor sunt oameni de afeceri sau marinari de cursă lungă.
Un alt bloc de apartamente construit de societatea "Mozaic" SA Brăila a fost ridicat pe Str. Plevnei. Are 80 de apartamente şi urmează să fie dat în folosinţă. Surse autorizate ne-au informat că acelaşi investitor intenţionează să mai facă un bloc pe Str. Transilvaniei, în zona "Billa" şi "Metro", unde deja este săpată fundaţia aferentă.
În ceea ce priveşte proiectele finanţate de la bugetul de stat, adresate persoanelor cu venite mai modeste, acestea nu sunt foarte generoase. Primarul Aurel Simionescu ne-a informat că se află în curs de execuţie 136 de apartamente ANL, în cartierul Brăiliţa. "Ritmul de lucru nu este foarte bun, fiindcă sunt probleme cu finanţarea, care se face de la bugetul naţional", ne-a mărturisit primarul. Acesta a adăugat că mai sunt în execuţie 30 de apartamente sociale, în cartierul ANL Lacu Dulce. Totodată, Primăria a alocat 100 locuri de casă pentru familii tinere, la marginea cartierului Chercea, pe Str. Cimbrului. Construcţia caselor nu a început, însă, deoarece zona abia acum se racordează la utilităţi.
