In ultimii ani, Casa Judeteana de Pensii (CJP) Braila a inregistrat o crestere permanenta a cazurilor de pensionare de invaliditate, la ora actuala acestea reprezentind peste 15% din totalul pensiilor din sistemul public. Numai in ultimul an, aproximativ 800 de braileni au iesit la pensie pe probleme de sanatate, cei mai multi dintre ei suferind de afectiuni psihice. Luind in considerare aceste date se poate concluziona fie ca, datorita problemelor socio-economice, tot mai multi braileni cedeaza psihic, fie ca reusesc, prin diverse metode, sa fenteze sistemul si sa obtina astfel o pensie, un venit sigur pentru care nu trebuie sa munceasca. Indiferent care dintre aceste doua variante este cea corecta, ambele converg catre o situatie extrem de grava.
Din totalul dosarelor de invaliditate, de 12.428, 411 sint incadrate in gradul I, 6.783 in gradul II si 5.234 in gradul III. Daca in privinta gradului I, in care se intilnesc boli grave si in stadii avansate, nu sint suspiciuni cu privire la corectitudinea cu care medicul de specialitate a eliberat concediile medicale, in cazul celorlalte doua grade de invaliditate, lucrurile ridica citeva semne de intrebare. Si acest lucru mai ales pentru ca jumatate dintre aceste persoane sufera de afectiuni psihice, boli mai putin controlabile de comisia care are sarcina de incadrare a dosarului intr-un grad de invaliditate. Pe linga bolile psihice, cele mai frecvente afectiuni sint accidentele vasculare, neoplasmele si TBC-ul. "Se poate ajunge la incadrarea in gradul III de invaliditate pe boli mai putin controlabile, responsabilitatea acordarii concediilor medicale asumindu-si-o medicul care trateaza bolnavul respectiv. Jumatate dintre dosarele incadrate in gradele II si III vin de la Psihiatrie. In cazul acestora avem suspiciuni, deoarece nu dispunem de pirghii de control, iar diagnosticul initial nu poate fi contestat. Este foarte adevarat ca problemele psihice sint generate de conditiile sociale precare ale brailenilor, de lipsa locurilor de munca si chiar virsta inaintata. Daca s-ar dovedi ca aceste concedii medicale au fost acordate cu lejeritate, inseamna presiuni asupra bugetului si nu e corect ca aceste persoane sa primeasca niste bani pe care sa nu-i merite", a precizat Sorin Enache, director executiv al CJP Braila.
Bolnavul intra in evidentele CJP Braila dupa 90 de zile de concediu medical
Primele 90 de zile de concediu medical sint acordate de medicul de specialitate caruia i s-a adresat bolnavul, in functie de afectiunea pe care o are. Astfel, diagnosticul initial nu poate fi contestat de Comisia de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca din cadrul CJP Braila, cea care raspunde de incadrarea dosarului intr-un grad de invaliditate, bolnavul ajungind in evidentele institutiei dupa aceste 90 de zile. In acest moment, medicul curant nu mai poate elibera concediu medical si trimite bolnavul la Comisia mai sus precizata, cu documentatia necesara, pentru acordarea unui anumit numar de zile de concediu. Dupa ce documentele sint verificate, Comisia poate acorda pina in 30 de zile de concediu medical, pentru recuperarea bolnavului. Daca in aceasta perioada el nu s-a insanatosit, revine la Comisie, pentru prelungirea perioadei. Toate aceste operatiuni se pot repeta, pina cind bolnavului i se acorda 180 de zile de concediu medical.
"In privinta primelor 90 de zile de concediu medical, noi nu putem face nimic. Control asupra bolnavului avem din a 91-a zi de concediu. De fiecare data cind revine la Comisie, verificam daca bolnavul a respectat tratamentul si indicatiile prescrise. Daca i s-au acordat toate cele 180 de zile de concediu medical, comunicam medicului curant ca nu se recupereaza si ca-l poate propune pentru iesirea la pensie. Medicul intocmeste dosarul de pensionare, iar bolnavul se prezinta la Comisie si este repartizat pentru expertiza, in functie de afectiunea pe care o are. Chiar daca din punct de vedere medical corespunde cerintelor de pensionare, el trebuie sa indeplineasca si un anumit stagiu de cotizare la sistemul public de pensii. Exista si citeva exceptii de la aceasta reglementare care ii vizeaza pe cei cu boli profesionale, urmari ale unor accidente de munca, tuberculoza si SIDA, care pot fi pensionati indiferent de stagiul de cotizare. Decizia de incadrare in grad este revizuibila, la 6 sau 12 luni", a precizat dr. Ana Boala, seful Serviciului de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca.
"Au fost si persoane care au incercat sa ne pacaleasca"
In Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" Braila sint internati aproximativ 400 de pacienti in fiecare luna. Dintre acestia, cei mai multi prezinta tulburari psihotice, depresive si schizofrenie, din 1990 inregistrindu-se o crestere permanenta a brailenilor care sufera de aceste afectiuni. Purtatorul de cuvint al Spitalului, dr. Mariana Iosif, pune aceasta crestere a numarului de pacienti pe seama conditiilor sociale. "In primul rind conteaza materialul genetic al fiecaruia, deoarece exista situatii cind unii pacienti pot rezista mai multor socuri, iar altii sa cedeze din prima. La fel de important este si sprijinul pe care il au acasa. Chiar daca le prescriem tratamente, se intimpla sa nu-si revina. Rezistenta psihica mostenita, familia care il respinge, ii pot accentua starea. Barbatii sint cei care cedeaza cel mai repede si de obicei tot ei sint aceia care isi cauta scaparea in bautura. Sint unii carora nu ai ce sa le faci si in general este vorba despre cei cu situatii economice precare. Este o realitate dura, dar lipsa locurilor de munca, conditiile de munca din anumite sectoare sint principalele motive pentru care ajung in astfel de situatii".
Purtatorul de cuvint al Spitalului de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" ne-a precizat ca au fost si cazuri in care unii braileni au incercat sa se prefaca, in speranta ca vor obtine niste concedii medicale ce i-ar ajuta sa iasa la pensie. "Au fost si persoane care au incercat sa ne pacaleasca, dar este imposibil sa duci de nas sapte medici. Toate aceste tentative au fost depistate foarte usor. Cei care incearca acest lucru fie sint foarte tupeisti, fie au atins un nivel ridicat de disperare. In cazul celor din urma, se poate spune ca s-a ajuns la o problema psihica".
Din totalul dosarelor de invaliditate, de 12.428, 411 sint incadrate in gradul I, 6.783 in gradul II si 5.234 in gradul III. Daca in privinta gradului I, in care se intilnesc boli grave si in stadii avansate, nu sint suspiciuni cu privire la corectitudinea cu care medicul de specialitate a eliberat concediile medicale, in cazul celorlalte doua grade de invaliditate, lucrurile ridica citeva semne de intrebare. Si acest lucru mai ales pentru ca jumatate dintre aceste persoane sufera de afectiuni psihice, boli mai putin controlabile de comisia care are sarcina de incadrare a dosarului intr-un grad de invaliditate. Pe linga bolile psihice, cele mai frecvente afectiuni sint accidentele vasculare, neoplasmele si TBC-ul. "Se poate ajunge la incadrarea in gradul III de invaliditate pe boli mai putin controlabile, responsabilitatea acordarii concediilor medicale asumindu-si-o medicul care trateaza bolnavul respectiv. Jumatate dintre dosarele incadrate in gradele II si III vin de la Psihiatrie. In cazul acestora avem suspiciuni, deoarece nu dispunem de pirghii de control, iar diagnosticul initial nu poate fi contestat. Este foarte adevarat ca problemele psihice sint generate de conditiile sociale precare ale brailenilor, de lipsa locurilor de munca si chiar virsta inaintata. Daca s-ar dovedi ca aceste concedii medicale au fost acordate cu lejeritate, inseamna presiuni asupra bugetului si nu e corect ca aceste persoane sa primeasca niste bani pe care sa nu-i merite", a precizat Sorin Enache, director executiv al CJP Braila.
Bolnavul intra in evidentele CJP Braila dupa 90 de zile de concediu medical
Primele 90 de zile de concediu medical sint acordate de medicul de specialitate caruia i s-a adresat bolnavul, in functie de afectiunea pe care o are. Astfel, diagnosticul initial nu poate fi contestat de Comisia de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca din cadrul CJP Braila, cea care raspunde de incadrarea dosarului intr-un grad de invaliditate, bolnavul ajungind in evidentele institutiei dupa aceste 90 de zile. In acest moment, medicul curant nu mai poate elibera concediu medical si trimite bolnavul la Comisia mai sus precizata, cu documentatia necesara, pentru acordarea unui anumit numar de zile de concediu. Dupa ce documentele sint verificate, Comisia poate acorda pina in 30 de zile de concediu medical, pentru recuperarea bolnavului. Daca in aceasta perioada el nu s-a insanatosit, revine la Comisie, pentru prelungirea perioadei. Toate aceste operatiuni se pot repeta, pina cind bolnavului i se acorda 180 de zile de concediu medical.
"In privinta primelor 90 de zile de concediu medical, noi nu putem face nimic. Control asupra bolnavului avem din a 91-a zi de concediu. De fiecare data cind revine la Comisie, verificam daca bolnavul a respectat tratamentul si indicatiile prescrise. Daca i s-au acordat toate cele 180 de zile de concediu medical, comunicam medicului curant ca nu se recupereaza si ca-l poate propune pentru iesirea la pensie. Medicul intocmeste dosarul de pensionare, iar bolnavul se prezinta la Comisie si este repartizat pentru expertiza, in functie de afectiunea pe care o are. Chiar daca din punct de vedere medical corespunde cerintelor de pensionare, el trebuie sa indeplineasca si un anumit stagiu de cotizare la sistemul public de pensii. Exista si citeva exceptii de la aceasta reglementare care ii vizeaza pe cei cu boli profesionale, urmari ale unor accidente de munca, tuberculoza si SIDA, care pot fi pensionati indiferent de stagiul de cotizare. Decizia de incadrare in grad este revizuibila, la 6 sau 12 luni", a precizat dr. Ana Boala, seful Serviciului de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca.
"Au fost si persoane care au incercat sa ne pacaleasca"
In Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" Braila sint internati aproximativ 400 de pacienti in fiecare luna. Dintre acestia, cei mai multi prezinta tulburari psihotice, depresive si schizofrenie, din 1990 inregistrindu-se o crestere permanenta a brailenilor care sufera de aceste afectiuni. Purtatorul de cuvint al Spitalului, dr. Mariana Iosif, pune aceasta crestere a numarului de pacienti pe seama conditiilor sociale. "In primul rind conteaza materialul genetic al fiecaruia, deoarece exista situatii cind unii pacienti pot rezista mai multor socuri, iar altii sa cedeze din prima. La fel de important este si sprijinul pe care il au acasa. Chiar daca le prescriem tratamente, se intimpla sa nu-si revina. Rezistenta psihica mostenita, familia care il respinge, ii pot accentua starea. Barbatii sint cei care cedeaza cel mai repede si de obicei tot ei sint aceia care isi cauta scaparea in bautura. Sint unii carora nu ai ce sa le faci si in general este vorba despre cei cu situatii economice precare. Este o realitate dura, dar lipsa locurilor de munca, conditiile de munca din anumite sectoare sint principalele motive pentru care ajung in astfel de situatii".
Purtatorul de cuvint al Spitalului de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" ne-a precizat ca au fost si cazuri in care unii braileni au incercat sa se prefaca, in speranta ca vor obtine niste concedii medicale ce i-ar ajuta sa iasa la pensie. "Au fost si persoane care au incercat sa ne pacaleasca, dar este imposibil sa duci de nas sapte medici. Toate aceste tentative au fost depistate foarte usor. Cei care incearca acest lucru fie sint foarte tupeisti, fie au atins un nivel ridicat de disperare. In cazul celor din urma, se poate spune ca s-a ajuns la o problema psihica".
