• a apărut numărul 3 al revistei trimestriale editate de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor “Ana Aslan”
Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor “Ana Aslan” din Brăila a devenit o ancoră în realitate, un liant între persoanele cu experienţă de viaţă şi viaţa culturală a urbei, un pod peste generaţii. Şi, dacă Ana Aslan afirma că “ nu contează cât trăieşti, contează cum trăieşti”, o mână de oameni inimoşi din conducerea C.A.R.P. Brăila demonstrează că, atunci când este voinţă, nimic nu este imposibil.
Astfel, dincolo de activităţile specifice, în această instituţie gravitează un adevărat nucleu de cultură, în care se promovează valorile acestui oraş atât prin revista “Casa Speranţei”, editată de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Brăila, cât şi prin cenaclul literar cu acelaşi nume. De altfel, în aceste vremuri în care cultura este lăsată de izbelişte chiar de către cei care sunt plătiţi să o încurajeze şi să o sprijine, acesta este singurul cenaclu literar care încă îi mai reuneşte pe creatorii de poezie sau de proză, pe epigramişti sau pe dramaturgi.
La întâlnirea de miercuri, 5 octombrie, membrii cenaclului au dezbătut atât subiecte literare, cât şi organizatorice. S-a conturat metodologia unui concurs de literatură pentru copii, care se va desfăşura anul viitor sub sigla Cenaclului “Casa Speranţei”, s-a trecut în revistă importanţa Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice şi s-a aprofundat subiectul privind Ziua Educaţiei. Totodată, dramaturgul Ion Bălan, preşedinte al Cenaclului, a prezentat câteva date privind circulaţia limbii române în toate zonele lumii. S-a citit proză, s-au lansat noi teme de dezbatere şi, nu în ultimul rând, s-a analizat numărul proaspăt ieşit de sub tipar al revistei Casa Speranţei. O revistă care adună în paginile sale poveşti de viaţă şi crâmpeie din realitatea în care trăim, dar şi un evantai din creaţiile scriitorilor brăileni.
