• mai multe familii de la marginea cartierului Chercea locuiesc în noile case, recent construite, aproape ca-n Evul Mediu, adică fără energie electrică • şansele să reuşească prea curând să se branşeze la reţeaua electrică sunt extrem de reduse, mai ales că Electrica Brăila nu se înghesuie să-şi extindă reţeaua în noua zonă de vile pentru a putea atrage noi clienţi, iar Primăria spune că nu e treaba ei să cofinanţeze astfel de lucrări • sătui să aştepte la infinit o rezolvare, unii dintre proprietarii din noul cartier şi-au tras pe cheltuială proprie curent în case
Şi-au construit case frumoase, dar locuiesc în ele ca-n grotă. N-au curent electric, aşadar se încălzesc la lemne, n-au maşină de spălat şi nici televizoare, iar seara luminează casa la lampă. Mai multe familii din noul cartier de vile care s-a ridicat de câţiva ani în zona mărginaşă din Chercea, spre ieşirea din oraş, sunt obligate să trăiască în propriile case ca-n Evul Mediu şi, cu toate că s-au plâns oricui din administraţia locală s-a arătat dispus să-i asculte, au trecut mai mulţi ani fără ca problema să le fie rezolvată. Oamenii spun că toate utilităţile publice pe care le au până acum, mai puţin iluminatul public, le-au adus în zonă pe propria cheltuială, deoarece nimeni dintre factorii decizionali locali nu s-a arătat interesat de soarta lor. Aşa s-a întâmplat şi cu energia electrică: unii dintre proprietari, ceva mai înstăriţi, au adus pe banii lor cablurile electrice în zonă, cu tot cu stâlpii de susţinere. Deşi sunt dispuşi să-şi ajute vecinii, în sensul să le permită accesul la reţeaua lor, compania de electricitate nu este de acord. O soluţie ar fi montarea unui transformator în zona noului cartier astfel încât reţeaua să poată fi extinsă la capacitatea şi nevoia de consum a locuitorilor, mai ales că acolo încă se mai construiesc case. Numai că speranţele de rezolvare nu prea se întrevăd în contextul în care „Electrica” spune că e şi treaba municipalităţii iar, de cealaltă parte, Primăria ridică din umeri şi arată înapoi spre „Electrica”.
Sărbătorile de iarnă pe întunetic. O întreagă comunitate din zona noului cartier care s-a ridicat dincolo de strada Cantonului din Chercea, la ieşirea din oraş spre Focşani, este forţată să locuiască şi să-şi ducă viaţa cotidiană în condiţii similare unor cătune de munte, uitate de lume. Mai precis fără curent electric în case.
Proprietarii din zonă povestesc că şi-au cumpărat terenurile în urmă cu mai mulţi ani, au obţinut certificatele de urbanism, apoi autorizaţiile de construire, şi-au ridicat case, iar când într-un final s-au mutat în noile locuinţe, având mai nou şi adresă poştală, au realizat că e o mare problemă cu racordarea la reţeaua de electricitate. Este cazul familiei Başturea, care locuieşte pe strada Nae Ionescu, la numărul 11, în acest nou cartier. „În februarie 2013, din economiile personale, am cumpărat un teren fără pretenţii în cartierul Chercea, apoi cu banii strânşi la nuntă şi cu ajutorul financiar al părinţilor am început construcţia minunatului vis ... o casă pentru familia mea! Pe aceeaşi stradă cu noi şi alţi vecini au început să construiască, ba chiar unii dintre ei s-au branşat şi la energie electrică legal, pe cheltuiala proprie, sau legal prin SDE Electrica. La noi nu se poate! Ne trece reţeaua de electricitate a vecinului chiar pe deasupra porţii dar noi nu ne putem branşa. Nu ne dă voie Electrica. Avem în schimb iluminat stradal”, spune Alexandru Başturea. Omul povesteşte că pe perioada cât au durat lucrările la casa sa, a putut lua energie electrică de la vecinul său care are reţea proprie, dar când s-a mutat cu familia în noua casă, fiind vorba de un cu totul alt consum de energie, a trebuit să renunţe la colaborare şi să-şi monteze un mic sistem solar, iar în plus a cumpărat şi un generator electric pe combustibil lichid. Chiar şi aşa, cele două surse de energie nu pot asigura necesarul gospodăriei. „Când am terminat cât de cât lucrările la casă a trebuit să ne mutăm aici întreaga familie, pentru că părinţii au vândut propriul apartament pentru a putea finanţa construirea acestei locuinţe. Practic am fost forţaţi de împrejurări să ne mutăm aici. Cu autorizaţiile de construire în braţe şi cu toate documentele necesare am depus la Electrica o solicitare de branşare. Compania ne-a răspuns că nu există planuri de urbanism în zonă şi e de datoria Primăriei. Primăria zice că Electrica e singura care poate face branşamentele. Suntem aruncaţi, precum proverbiala pisică, de la unii la alţii şi toată lumea ridică din umeri. Ne-am unit mai mulţi vecini aflaţi în aceeaşi situaţie, adică fără curent şi refuzaţi de Electrica, şi am depus un memoriu la Primăria Brăila. Nici acum nu am primit un răspuns, deşi în trecut, verbal, funcţionarii ne dăduseră asigurări că problema o să se rezolve. Anul acesta, în vară, am mers în audienţă la viceprimarul Doiniţa Ciocan care ne-a ascultat problema cu atenţie şi a chemat un funcţionar din Primărie căruia îi zice «cum asta? Înţeleg că poate nu avem canalizare în cartierul Chercea, dar acum nici curent nu avem? Vă rog luaţi în calcul situaţia». Funcţionarul respectiv a ieşit din birou şi nimic nu s-a mai întâmplat de atunci. Toată lumea ridică din umeri. De ce ne-a mai emis autorizaţie de construire dacă nu avem nici o şansă în condiţiile de acum să ne branşăm la reţeaua electrică? Pentru ce plătim taxe şi impozite, ca să ni se spună că nu ni se poate rezolva problema?”, se arată revoltat Başturea. În plus omul se arată îngrijorat şi de faptul că membrilor familiei sale urmează să le expire cartea de identitate şi se întreabă cum şi le vor putea reînnoi în contextul în care oficial imobilul în care deja locuieşte nu este finalizat, iar asta din cauză că nu are curent electric să termine lucrările astfel încât să închidă autorizaţia de construire. De altfel, sursa citată a pecizat că deja are mai multe prelungiri ale autorizaţiei tocmai pentru că nu a putut finaliza construcţia, neavând energie electrică. „Am mers la Electrica şi în decursul acestui an de mai multe ori de unde am primti nişte oferte şi mai «interesante» .... să devin investitor alături de Electrica în sensul că pe banii mei să trag reţeaua şi apoi să-mi recuperez costurile de la restul vecinilor care se vor branşa la această reţea. Costurile însumate sunt undeva la vreo 40.000 de lei! Adică cum vine asta? Familia mea n-are dreptul la curent în mod civilizat în anul 2016? Adică primăria sau Electrica n-au bani să pună un transformator, iar noi trebuie să plătim o avere ca să le facem treaba lor şi să putem trăi decent? Oare cât mai trebuie copiii mei să trăiască în întuneric sau la lumânare? Fetiţa mea de 2 ani şi jumătate ar trebui sa aibă acces la informaţie, la un program tv pentru copii, la un calculator sau tabletă. Nu mai spun că ea trebuie să meargă deja la gradiniţă şi noi nu putem să folosim un banal fier de călcat pentru hăinuţele ei. Mezinul familiei, de numai 8 luni, se trezeşte noaptea şi trebuie spălat şi schimbat ... Dar mai trebuie să-i faci şi un ceai, să-i dai un tratament când este cazul ... şi umblăm prin casă cu lumânarea!!! Copiii mei, anul acesta, ca şi în ceilanţi 2 de când locuim aici, nu vor vedea luminiţele din bradul de Crăciun!!! Nici nu ştiu ce sunt, pentru că nimeni nu vrea să ne tragă curent!”, a încheiat brăileanul.
„Pentru ce plătim taxe şi impozite, să ridice toţi din umeri?”
La vestea că ziarul s-a arătat interesat de problema lor, iar o echipă s-a deplasat în zonă, locuitorii din nou cartier, aflaţi în aceeaşi situaţie ca vecinul lor, au venit să se plângă şi să reclame aceeaşi obtuzitate şi lipsă de responsabilitate şi implicare a autorităţii locale şi a furnizorului de electricitate. „La mine situaţia este şi mai ciudată. Deşi am obţinut un acord de principiu pentru racordare la energie electrică, după ce au venit cei de la Electrica să facă aici măsurători mi-au trimis înapoi înştiinţare să mă duc la ei să-mi iau înapoi banii plătiţi pentru branşare, că nu se mai poate. Cum să fac aşa ceva când noi abia aşteptăm să ne branşăm?”, se întreba unul dintre vecinii ieşiţi la poartă. „De ce nu se implică nimeni din plan local să ne putem rezolva problema în mod civilizat? Pentru ce plătim taxe şi impozite, să ridice toţi din umeri? De ce ne-au eliberat autorizaţii de construire dacă nu se poate să ne branşăm la curent? Tot ce s-a făcut aici, în zonă, a fost pe cheltuiala noastră: reţeaua de apă şi canalizare, pietruirea străzii, ba chiar şi deszăpezirea în iernile trecute. Nimeni nu ne-a ajutat! Ca o ironie, au venit şi au extins iluminatul stradal. Parcă să ne facă în ciudă celor care nu avem curent în case”, au completat şi alţi localnici din zonă.
Şi totuşi, pe banii cui se face extinderea reţelei?
Ce le răspunde „Electrica – Distribuţie Brăila acestor familii? Că pot deveni clienţii companiei toţi consumatorii care se află la o distanţă mai mică de 100 de metri de reţeaua electrică deja existentă. Pentru ceilalţi există două mari scenarii în care se poate rezolva problema. Prima ar fi ca Primăria să vină coparticipant la investiţia de extindere a reţelei din respectiva zonă, iar a doua, ca solicitanţii să suporte din surse proprii întreaga investiţie, ceea ce înseamnă mii dacă nu chiar zeci de mii de euro, urmând să-şi recupereze banii în timp, de la viitorii consumatori care vor dori să se branşeze în zona respectivă. „Petenţii care au sesizat această situaţie au locuinţele amplasate la o distanţă mai mare de 100 metri faţă de reţeaua electrică de distribuţie publică de joasă tensiune existentă, proprietate a SDEE Brăila. În acest caz, pentru racordarea locuinţelor la reţeaua electrică de distribuţie publică este necesară extinderea acesteia. Realizarea acestor lucrări (...) se face la solicitarea autorităţilor administraţiilor publice locale sau centrale, printr-o cerere scrisă care constituie ofertă fermă, angajantă, în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism, în conformitate cu prevederile art. 51 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în răspunsul primit prin Biroul de presă al structurii locale a companiei de distribuţie a energiei electrice, cu completarea că evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru extinderea reţelei se realizează de către SDEE Brăila, în calitate de operator de distribuţie concesionar, numai în baza unui studiu de fezabilitate, care se face abia după ce Primăria Brăila vine cu solicitarea de care se făcea vorbire mai devreme. „SDEE Brăila a înştiinţat în scris solicitanţii din zona străzii Nae Ionescu, care au depus cereri de racordare, asupra faptului că trebuie să se adreseze autorităţii publice locale în vederea demarării formalităţilor (...). În situaţia în care autoritatea publică locală informează operatorul de distribuţie concesionar asupra faptului că nu are capacitatea de a asigura coparticiparea la finanţarea extinderii reţelei electrice, iar solicitanţii cer în mod expres să finanţeze realizarea acestor lucrări, SDEE Brăila elaborează în termen de 60 de zile studiul de fezabilitate (...) în cadrul căruia se calculează indicatorii de performanţă financiară prevăzuţi la art. 10, alin (2) din Ordinul preşedintelui ANRE nr. 75/2013. În aceste condiţii solicitanţii pot finanţa lucrările de extindere a reţelei electrice în baza unui contract încheiat cu FDEE Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA – SDEE Brăila, iar după punerea în funcţiune a lucrării de extindere a reţelei, operatorul de distribuţie returnează solicitanţilor cota eficienţă a lucrării determinată în cadrul studiului de fezabilitate, conform legislaţiei în vigoare. Totodată, (...) utilizatorii care au participat la finanţarea extinderii de reţea primesc diferenţa de eficienţă din partea operatorului de distribuţie concesionar, rezultată ca urmare a refacerii analizei de eficienţă economică şi compensaţii băneşti din partea următorilor utilizatori racordaţi la aceasta reţea”, se mai arată în adresa de răspuns. Cu alte cuvinte, oamenii din zonă ar trebui să se unească într-un efort financiar comun să achite integral costul investiţiei, urmând să-şi recupereze banii de la viitorii consumatori care vor dori să se branşeze. Ca idee, specialiştii în domeniu apreciază la câteva zeci de mii de euro costul unei astfel de lucrări, în funcţie de complexitate şi poziţionarea imobilelor. Revenind la răspunsul celor de la companie, „Menţionăm faptul că, SDEE Brăila prin adresa nr. 4528 din 05.04.2016 a informat Primăria Municipiului Brăila cu privire la solicitările de racordare la reţea din zona străzilor Nae Ionescu şi Anton Dumitriu, zone în care nu există reţea electrică de distribuţie publică şi care necesită lucrări de extindere. De asemenea, în cadrul adresei respective au fost prezentate prevederile legale în baza cărora se pot realiza aceste lucrări. Primăria Municipiului Brăila prin adresa nr. 16246 din 14.04.2016 a informat operatorul de distribuţie concesionar că în perioada imediat următoare nu are prevăzute lucrări de extindere şi modernizare a reţelelor de iluminat public în municipiul Brăila şi nu a transmis un răspuns concret cu privire la posibilităţile de cofinanţare a lucrărilor de extindere reţele electrice în zonele menţionate în adresa SDEE Brăila nr. 4528 din 05.04.2016”.
De cealaltă parte, surse din cadrul Primăriei Brăila au explicat că municipalitatea nu poate investi din surse publice bani pentru extinderea infrastructurii unui operator privat, în sarcina căruia pică întreaga responsabilitate a realizării investiţiei. Mai mult, aceleaşi surse au punctat că în zona respectivă municipalitatea şi-a făcut treaba în sensul de a rezolva problema iluminatului stradal, ca serviciu de utilitate publică, mai departe fiind atribuţia „Electrica” de a asigura condiţiile necesare ca oamenii să se poată branşa. (Vom reveni)
Remember „Strada Nimănui”
• a fost nevoie de 8 ani de insitente demersuri din partea locatarilor unei străzi de la marginea cartierului Vidin pentru a fi luaţi în seamă de către factorii decizionali locali
Nu este pentru prima oară când cetăţeni plătitori de taxe şi impozite sunt purtaţi pe drumuri cu anii pentru nişte drepturi elementare.
De exemplu, chiar la începutul lunii septembrie, „Obiectiv Vocea Brăilei” a prezentat cazul halucinant al unor familii din Brăila care se plângeau că au fost ignorate ani la rând de către autorităţi şi aproape “surghiunite” pe o stradă plină “de praf şi de şerpi”, chiar dacă îşi plătesc taxele şi impozitele ca toţi ceilalţi cetăţeni. Reclamanţii locuiesc pe o “uliţă” neasfaltată şi neiluminată la marginea cartierului Vidin, un “apendice” al străzii Calea Galaţi. Timp de 8 ani susţin locatarii străzii respective, au fost nevoiţi să meargă în audienţe la Primărie şi CJ Brăila, unde au trecut prin zeci de proceduri birocratice, până când cineva a luat măcar în calcul asfaltarea drumului. Oamenii n-au cerut altceva decât să beneficieze de lucruri normale precum serviciul de salubritate, un drum asfaltat, iluminat pe timp de noapte şi de ce nu, deszăpezire iarna. Ca urmare a insistenţelor petiţionarilor, într-un final consilierii locali au fost de acord să solicite transferul terenului pe care se află strada din proprietatea judeţului, în cea a municipiului, astfel încât Primăria Brăila să poată interveni în zonă.
