• blocuri şi vile la preţuri accesibile, pe modelul celor din cartierul de vile de la Caporal Muşat, un Mall, artere moderne cu spaţii verzi • aşa arată, pe scurt, proiectul SC Dezimob Invest Group SRL, din Bucureşti, pentru zona în care a funcţionat cândva fosta fabrică de prelucrare a lemnului (PAL) Brăila, în suprafaţă totală de 18,4 ha • consilierii municipali au aprobat, recent, Planul Urbanistic Zonal pentru realizarea Complexului Rezidenţial, cu Funcţiuni Complementare • reprezentantul proprietarului susţine că deja a început demolarea clădirilor existente acolo şi că până la finele anului vor fi obţinute avizele pentru demararea construcţiilor
Investiţie de milioane de euro pe spaţiul în care a funcţionat în trecut Fabrica de Prelucrare a Lemnului (PAL) Brăila. Este vorba despre un nou proiect al unui investitor bucureştean faţă de care consilierii municipali şi-au dat, recent, girul. Respectivul investitor a făcut parte din grupul de firme ce a realizat şi cartierul rezidenţial din zona Caporal Muşat.
Membrii mini-Parlamentului municipal au aprobat, în cadrul şedinţei ordinare de la finele lunii iunie, Planul Urbanistic Zonal pentru construirea unui “Complex Rezidenţial cu Funcţiuni Complementare”, pe str. General Gheorghe Avramescu nr. 10, lot 1, PUZ iniţiat de SC Dezimob Inves Group SRL din Bucureşti. Pe scurt, discutăm despre 18,4 ha de teren unde ar urma să se construiască în special blocuri moderne, vile, un mall, dar şi artere noi, sensuri giratorii, toate amenajate la standarde europene. În prezent, după cum ne-a informat reprezentantul proprietarului terenului, deja a început demolarea construcţiilor existente, dar care nu mai pot fi salvate sau folosite. În ceea ce priveşte valoarea investiţiei, lucrurile nu sunt clare deocamdată, însă în mod cert discutăm despre o valoare extrem de mare, având în vedere faptul că se intenţionează construcţia unui mall în buricul târgului, dar şi a unor blocuri ultramoderne. Până la finalul anului, investitorul speră să obţină toate avizele de construire şi să înceapă modernizarea zonei.
Cum va arăta zona fostei PAL
Potrivit proiectului de hotărâre, PUZ-ul vorbeşte despre o zonă mixtă, care va conţine locuinţe, instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes general, spaţii de producţie, zona retail şi alte funcţiuni complementare acestora. Toate, pe terenul în suprafaţă totală de 111.870 mp unde a funcţionat în trecut fabrica PAL. Zona luată în calcul are la Nord - B-dul Dorobanţilor; la Sud - Str. Fluierului, Odessa, Zânelor; la Est - str. Gen. Avramescu; la Vest - Calea Călăraşilor. Din acelaşi document aflăm că, în prezent, pe terenul respectiv sunt înregistrate, în documente, 58 de construcţii, însă acestea fie nu mai există, fie sunt ruine şi trebuie demolate. Lucru pe care investitorul susţine că deja l-a început.
“Prin tema de proiectare pentru elaborarea PUZ, beneficiarul a adăugat o serie de cerinţe, dintre care cele mai importante sunt: suprafaţa care se va lua în considerare se extinde la 18,4 ha, cuprinzând zonele limitrofe terenului care a generat PUZ, terenuri ale căror mod de ocupare şi folosire influenţează realizarea PUZ-ului Complex Rezidenţial cu Funcţiuni Complementare. În afara funcţiunii de locuire individuală cu regim de înălţime P-P^2 etaje şi a locuirii colective (cu regim de înălţime între P^4e şi P^7e) în interiorul complexului vor fi amplasate dotări complementare constând în amenajare spaţii de retail şi/sau hotel de lux, centre de afaceri - reprezentanţe bănci. De asemenea, se solicită a fi amplasate dotări de cartier - complex multifuncţional civic (bibliotecă, club, sala de întruniri, alimentaţie publică). Modernizarea şi dezvoltarea circulaţiei va trebui să aibă în vedere înfiinţarea a două sensuri giratorii, unul în interiorul suprafeţei studiate, care să facă legătura fluent între traficul descărcat din Calea Călăraşilor pe Strada Forestieră spre Strada Debarcaderului cu preluarea traficului intern generat de formarea noilor străzi în interiorul suprafeţei de 11,18 ha, iar al doilea la intersecţia străzii General Avramescu cu Str. Debarcaderului pentru a satisface nevoia de fluidizare a intersecţiei”, se specifică în cadrul proiectului de hotărâre. De asemenea, se precizează că circulaţia pietonală şi cea de biciclete vor fi prioritare, la fel cum vor putea fi prevăzute şi zone de parcări subterane/supraterane, spaţii verzi şi de joacă pentru copii.
“Trebuie create condiţiile deschiderii unor circulaţii pietonale însoţite de fâşii plantate care să facă legătura între Dunăre şi Parcul Monument. Terenul este situat între cartierul de locuinţe colective din Barieră şi Călăraşi IV. Se impune rezervarea spaţiului necesar pentru realizarea unei alei pietonale bogat plantate care să permită accesul locuitorilor din zona falezei spre parc. Legăturile rutiere principale au fost orientate până în prezent cu precădere pe direcţia Bariera Călăraşilor - Bulevardul Dorobanţilor- Strada General Avramescu, neglijându-se fluenţa circulaţiei pe trasee alternative. Va trebui urmărită o mai bună rezolvare a legăturilor rutiere pe direcţiile alternative ce pot fi înfiinţate prin prelungirea Străzii Forestieră până în Strada Debarcaderului care va colecta traficul pentru o zonă extinsă până spre Strada Celulozei, uşurând traficul din Bariera Călăraşilor. De asemenea, se vor creea condiţiile pentru legarea fluentă a traficului provenit din zona Şoseaua Vizirului cu Strada General Avramescu şi Strada Debarcaderului, formându-se astfel o legătură directă cu zona limitrofă malului Dunării”, se mai specifică în planul recent aprobat.
Trebuie precizat că vizavi de acest proiect de investiţie a existat o consultare publică în data de 27 iunie, la sediul Municipiului Brăila, însă, potrivit proiectului de hotărâre, s-au prezentat doar 5 persoane la discuţii.
Deocamdată se fac studii de piaţă. Valoarea proiectului, mai târziu
Acesta a fost mesajul transmis redactorilor “Obiectiv - Vocea Brăilei” de către reprezentantul SC Dezimob Invest Group SRL. Potrivit sursei citate, deocamdată au început demolările clădirilor prezente în zona unde a funcţionat PAL, demers estimat să fie încheiat în 2 - 3 luni. În paralel, se va merge cu procedura de obţinere a autorizaţiei de construire, în maxim o lună.
“Anul acesta sigur vom obţine toate autorizaţiile, cu posibilitatea de a se deschide efectiv zona comercială, undeva anul viitor, prin toamnă. Vor fi şi locuinţe, blocuri şi ceva în genul celor de la Caporal Muşat. Încă nu am definitivat câte locuinţe vom face şi ce tipuri. Vom şti cam într-o lună de zile. Atunci o să avem nişte date mai concrete. Noi deocamdată facem studii în ceea ce priveşte cerinţele de locuinţe. Este o cerere foarte mare de locuinţe noi pe piaţă, dar trebuie să identificăm şi tipul acestora. Vrem să facem ceva frumos şi destul de repede. Şi vrem să schimbăm zona aceea unde este un teren, care deşi are un potenţial foarte mare, a stat în paragină atâţia ani. Vrem să lucrăm cât mai repede. Asta ne propunem. Să dezvoltăm zona cât se poate de repede. Deocamdată, nu putem să vă spunem valoarea investiţiei. Cei care fac centrul comercial nu ne-au furnizat încă aceste informaţii”, a afirmat reprezentantul proprietarului terenului.
Întrebat cam la ce preţuri să se aştepte brăilenii odată finalizate blocurile, sursa citată a menţionat că se va încerca venirea cu o soluţie care să fie deschisă tuturor. Pe scurt, vor exista şi apartamente ceva mai ieftine, dar şi unele scumpe, de lux.
“Momentan pot să vă spun că noi gândim nişte proiecte astfel încât suprafeţele apartamentelor să fie mai mari decât tot ceea ce există la ora asta în Brăila, dar de asemenea, încercăm să vindem cu un preţ pe metrul pătrat un pic mai mic decât ce este la ora asta în Brăila. De exemplu, dacă un apartament în Brăila de 60 mp într-un bloc din 1980 se vinde cu 700 euro, noi o să îl vindem cu 10 m în plus şi cu câteva zeci de euro în minus la preţul pe metrul pătrat. Asta vrem să facem. Să fie locuinţe noi, la cele mai ridicate standarde, dar să încercăm să le vindem sub preţul pieţei, chiar dacă ele sunt noi şi le comparăm cu blocurile foarte vechi. Pentru că, din păcate, în Brăila, blocuri noi nu sunt decât câteva. Le poţi număra pe degetele de la o mână”, a mai adăugat reprezentantul SC Dezimob.
Cât despre fostul magazin PIC din zonă, care a fost cumpărat între timp de un alt investitor ce i-a schimbat profilul, sursa citată a precizat că acesta nu a fost luat în calcul pentru proiect şi că se va merge cu o investiţie separată.
“Chiar o să fie ceva cum cred că nu se mai găseşte în zona asta a ţării. Zic eu”, a conchis reprezentantul investitorilor, cu promisiunea că ne va ţine la curent pe măsură ce proiectul se va concretiza.
Vot tensionat în CLM
Proiectul de hotărâre privind aprobarea PUZ-ului pentru construirea “Complexului Rezidenţial” pe terenul fostei PAL a stârnit câteva discuţii în rândul membrilor CLM Brăila. Deşi nimeni nu s-a opus investiţiei, au fost câţiva consilieri care au criticat faptul că proiectul a fost “băgat la înaintare” fără ca măcar să ajungă în comisiile de specialitate înainte. Este cazul PND-istului Adrian Traian, care a cirticat şi faptul că la dezbaterile publice realizate pe această temă s-au prezentat doar cinci brăileni, care, susţine acesta, nici măcar nu au sesizat probleme la obiect.
“Domnule arhitect-şef, Marian Ion, dumneavoastră v-aţi ocupat de consultarea publică şi ar trebui să fiţi totuşi puţin mai atent pentru că mi se pare făcută totuşi pe genunchi această consultare. Şi încă o problemă: acest proiect de hotărâre trebuia să existe la Comisia de urbanism. Ceea ce nu s-a întâmplat. Eu de asta am propus înainte de şedinţă ca proiectul să fie retras. În rest, nu are nicio problemă. E ok. E bine că se face”, a afirmat Traian.
La rândul lor, consilierii PNL Brăila, prin intermediul lui Petrică Popa, şi-au exprimat acordul faţă de investiţia ce urmează a fi realizată la fostul PAL, însă au criticat de asemenea lipsa proiectului din Comisia de Urbanism (nr. 2), cerând şi ei amânarea proiectului.
Şi PSD-istul Sorin Boşneag, care de altfel a fost cel care a prezidat lucrările şedinţei, a susţinut punctul de vedere al antevorbitorilor săi, însă a ţinut să facă precizarea că totuşi proiectul a fost trimis în timp util, în format electronic, către toţi consilierii, prin urmare, având în vedere importanţa investiţiei, ar trebui să fie aprobat.
În cele din urmă, a intervenit şi primarul Marian Dragomir, care şi-a exprimat sprijinul faţă de intenţia investitorilor.
“Din punct de vedere procedural subscriu 100% observaţiilor ridicate de consilieri şi solicit aparatului Primăriei Municipiului Brăila să ia în calcul transmiterea de fiecare dată, la timp, a tuturor problemelor, pentru a nu mai exista situaţii ca aceasta, în care vine un investitor de bună-credinţă, care a dovedit deja în Brăila că face lucrurile pe care şi le asumă. Proiectul, într-adevăr, l-am verificat şi eu, chiar dacă a ajuns tardiv. Nu are niciun fel de hibă din punct de vedere al derulării lui. Dimpotrivă, vine în sprijinul Municipiului Brăila, prin amenajarea unei zone abandonate. Urmare a amenajării, vom avea mai multe taxe, impozite, dar şi locuinţe în acea zonă, centre comerciale şi poate în viitor şi altceva. Dar totuşi cred că ar trebui de această dată să ne gândim cu maximă responsabilitate vizavi de dezvoltarea Municipiului Brăila, să dăm un semnal celor care doresc să vină să investească aici că suntem interesaţi să îi primim pe toţi, să le asigurăm tot sprijinul. Mai mult nu vreau să spun, pentru că deja tind să mă transform la un moment dat în apărătorul celor care vin, e adevărat, uneori cu documente pe ultima sută de metri”, a afirmat Dragomir.
În cele din urmă, proiectul a fost aprobat cu 18 voturi “pentru” şi 4 abţineri din partea liberalului Petrică Popa şi a PND-iştilor Traian Adrian, Gina Ilie şi Bogdan Botea. Precizăm că de la şedinţă au absentat motivat cinci consilieri: liberalii Costel Bălan, Cătălin Hagiu, Marian Fusea, PSD-ista Cristiana Voineag şi Daniela Rădulescu de la ALDE.
Terenul de la fosta unitate militară Caporal Muşat, încă blocat
Complexul rezidenţial Caporalul Muşat, investiţia privată de aproape 7 milioane de euro a aceluiaşi dezvoltator bucureştean care vrea să schimbe aspectul zonei PAL s-a bucurat de un real succes, însă nu acelaşi lucru se poate spune, din păcate, despre proiectul investiţional al firmei “APAN” din cealaltă partea fostei unităţi militare. Acolo, aşa cum am anunţat încă de la începutul anului, municipalitatea a semnat rezilierea contractului cu “APAN”, însă, după cum ne-a precizat viceprimarul Alexandru Jantea, lucrurile rămân în continuare în aer, deoarece procesul verbal de predare - primire nu este contrasemnat de arhitectul-şef, Marian Ion.
“Domnul arhitect-şef, care este şi preşedintele Comisiei ce trebuie să facă inventarierea şi să semneze procesul verbal de predare-primire între Primărie şi «APAN», probabil din considerente care ţin de o afinitate a dumnealui faţă de acest importator şi vânzător de maşini, întârzie în a semna procesul verbal. Deşi i-au fost făcute mai multe adrese de către mine, i s-a spus verbal şi de către domnul primar, i-am transmis şi eu, dar ne spune că semnează, dar a uitat. A spus că mai are nevoie de analiză. Nu ştiu cam cât mai are nevoie de analiză, pentru că noi suntem în luna iulie şi eu am dat dispoziţie ca până în ianuarie să se facă treaba aceasta, pentru că de atunci am şi reziliat contractul. Ştiu că Instituţia Arhitectului-şef este în subordinea mea, dar aşa cum ştiţi, legal vorbind, eu nu pot să oblig un funcţionar public să semneze sau să nu semneze ceva în nume propriu. Practic, stadiul este acelaşi care era şi în luna ianuarie”, a declarat Jantea.
Potrivit sursei citate, firma APAN nu a contestat rezilierea contractului, însă şi-a manifestat nemulţumirea vizavi de cele întâmplate.
“Au spus că ei se consideră cumva prejudiciaţi pentru că au plătit redevenţa o anumită perioadă de timp, dar nu au făcut nimic acolo. Eu le-am adus aminte că nu i-a împiedicat nimeni să facă. Ei şi-au asumat o investiţie pe care nu au dus-o la bun sfârşit, deşi au avut tot sprijinul Primăriei şi al instituţiilor abilitate. De ce nu au mai făcut? Asta ţine de ei. Dar nu au contestat sub nicio formă decizia de reziliere. Ba cred că au semnat şi procesul verbal de predare - primire. Arhitectul şef nu a semnat. Dânsul spune că doreşte să mai analizeze documentele. Asta este singura interpelare pe care am avut-o cu el”, a conchis Jantea.
De cealaltă parte, arhitectul-şef, Marian Ion a ţinut să sublinieze că în niciun caz nu este vorba despre rea-voinţă din partea sa, ci mai degrabă de o teamă a funcţionarilor publici de a semna documentul, după ce o parte dintre clădiri au fost demolate. Acesta a precizat că va încerca convocarea Comisiei zilele următoare, pentru a încerca să urgenteze lucrurile şi să găsească o rezolvare, fiind conştient că altfel acel teren nu poate fi scos la licitaţie publică.
Adio PAL!
Reamintim că PAL a fost construită în anul 1958, fiind prima fabrică de profil din România. Au urmat-o fabricile noi de pal, pal melaminat, fabrica de chibrituri, renumitele fabrici de mobilă (Arta Lemnului şi Dorobanţi), cele două secţii din judeţul Galaţi, dar şi alte capacităţi productive. În total, au lucrat în cadrul acesteia circa 2.600 de oameni. Întreprinderea dispunea şi de un port, de utilaje şi o flotă proprie pentru exploatarea şi transportul masei lemnoase. PAL a intrat însă în declin la începutul anilor 2000 şi încet dar sigur toate fabricile şi-au închis rând pe rând porţile.
