Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila pare să fi intrat într-o zonă crepusculară, în care se întâmplă tot mai multe lucruri rele sau nu se întâmplă nimic. Faptul este de-a dreptul condamnabil, chiar şi în accepţiunea Ministerului Sănătăţii. Din raportul de Corpului de Control al ministerului de resort rezultă că unitatea medicală brăileană înregistrează nereguli pe toate palierele: de la personal TESA, cu o schemă supradimensionată ori angajaţi încadraţi în secţii în care n-au nicio atribuţie şi până la spaţii destinate depozitării hranei bolnavilor, pline cu medicamente oncologice perisabile, cu administrare imediată, neetichetate. Şi în relaţia cu pacienţii sunt probleme, aceştia fiind lăsaţi de izbelişte chiar şi în secţii de risc, cum ar fi Reanimarea, fără sonerie la fiecare pat, corpuri de iluminat ori prize pentru oxigen. Probleme s-au găsit şi la UPU, unde starea de igienă este necorespunzătoare: "pereţi murdari, pătaţi, paviment degradat. În spaţiul de depozitare a materialelor sanitare s-au găsit genţi ale personalului medical. În spaţiile destinate laboratorului de analize UPU, aparatele sunt pline de praf, iar produsele biocide pentru efectuarea curăţeniei spaţiului erau depozitate direct pe paviment, în incinta laboratorului. În camera de resuscitare, agregatul frigorific în care se găseşte medicaţie nu este monitorizat. Recipienţii pentru colectarea deşeurilor periculoase nu erau marcaţi".
Frigidere pentru hrana pacienţilor, murdare şi neetichetate
Potrivit Corpului de Control, "niciunul dintre agregatele frigorifice pentru depozitarea hranei bolnavilor nu era monitorizat din punct de vedere al temperaturii şi nici al igienizării. La nivelul corpului A există un vestiar centralizat la demisolul clădirii, însă în unele secţii s-a constatat prezenţa efectelor personale în dulapurile destinate depozitării materialelor sanitare".
Ustensilele şi materialele pentru curăţenia curentă sunt păstrate într-o boxă - cabină WC dezafectată, direct pe ciment şi nu se asigură depozitarea corectă a ustensilelor pe rastel, pentru uscare. Nici în saloane, din punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii, nu se respectă suprafaţa minimă de 7 mp/ pat şi nici cubajul de 20 mc/pat, iar dotarea minimă a saloanelor lipseşte cu desăvârşire: nu sunt prize de oxigen la fiecare pat, corpuri de iluminat, sonerii sau alte mijloace de alertare a personalului.
În vreme ce secţiile ORL, pediatrie, chirurgie vasculară şi oftalmologie sunt aproape goale, Secţia de Oncologie este supraaglomerată, rulajul zilnic de bolnavi fiind de 50-60 de pacienţi, în condiţiile în care există doar 12 paturi. Nu e făcută o delimitare între saloanele de zi şi cele pentru internare continuă: "A fost depistat un salon de internare continuă, în care erau cazaţi atât bărbaţi, cât şi femei, iar unul dintre frigiderele destinate depozitării hranei bolnavilor, supraîncărcat cu alimente, era utilizat şi pentru depozitarea medicamentelor oncologice cu administrare imediată".
Nici farmacia n-a trecut testul MS: "Este neigienizată, cu paviment degradat, murdar, atât pe hol, cât şi în celelalte spaţii. Linoleumul este vechi, parţial degradat, cu acumulări de praf sub el, pereţii sunt murdari şi crăpaţi, pe holuri lipsesc plăcile de faianţă sau sunt ciobite, mobilierul este foarte vechi şi greu de folosit, rafturile dulapurilor pentru depozitarea medicamentelor sunt pline de praf. În frigiderul pentru produse farmaceutice se află carne, iar pe hol sunt depozitate, direct pe jos, cutii cu produse farmaceutice, personalul motivând prin recenta achiziţie şi lipsa personalului de curăţenie".
Dr. Mihail Iugulescu, care, ce-i drept, nu răspunde în mod direct de aceste lucruri, a susţinut: "Nu-i chiar aşa, vom contesta raportul Corpului de Control. Vom ajunge în Contencios Administrativ cu acest document".
Apa uzată a spitalului, în canalizarea oraşului
Unitatea medicală de la Brăila a picat toate testele în materie de condiţii de spitalizare şi nu numai. Corpul B funcţionează în aceeaşi clădire veche, nereabilitată, din Hipodrom, tavanele holurilor sunt pline de pânze de păianjen, tocurile ferestrelor sunt vechi, parţial degradate şi nici aici nu se asigură suprafaţa minimă pentru un bolnav. În sala de operaţii pentru urgenţe chirurgicale, la parterul clădirii, nu se poate asigura un circuit corespunzător, filtrul spălător se află aici, iar această sală este utilizată pentru toate tipurile de intervenţii. Din verificarea registrului de protocoale operatorii s-a constatat că nu se respectă intervalul de timp între intervenţii, acesta fiind de 15 minute, nu de 30, cum e necesar pentru prelucrarea/ dezinfectarea sălii. Corpul C (Secţia Infecţioase- Dermatologia), deşi are clădire nouă şi bine întreţinută, în curtea spitalului de pe Buzăului, nu are ventilaţie şi nici aer condiţionat, iar în Dermatologie lenjeria era murdară, fiind stocată temporar într-un spaţiu destinat depozitării produselor biocide, alături de saci cu lucruri murdare.
Maternitatea are probleme de igienă ca toate celelalte corpuri ale spitalului: "Materialele şi ustensilele pentru curăţenie din secţia Nou-Născuţi sunt depozitate incorect, în grupul sanitar al personalului".
Nici la capitolul apă potabilă nu stă bine SJU Brăila: "Perimetrul de protecţie a rezervorului de apă nu este igienizat".
Culmea: evacuarea apelor uzate din spital, cu excepţia celei de la corpul C, care trece printr-un proces de clorinare, se efectuează direct în reţeaua de canalizare a oraşului. Aşadar, este explicabil de ce s-au identificat 27 de infecţii intraspitaliceşti, cu germeni Clostridium Difficile, în secţiile de boli infecţioase, în special, dar şi la chirurgie. Apa respectivă se duce în uzina de apă, unde trebuie purificată şi retrimisă, ca apă potabilă, în oraş.
Structura spitalului, modificată din pix
În ceea ce priveşte structura funcţională a spitalului, Ministerul Sănătăţii a sesizat că faţă de aceea aprobată de MS şi DSP Brăila, există modificări: "Compartimentele de Endocrinologie şi Hematologie au fost mutate în Corpul C, iar pentru Compartimentele de Recuperare Pediatrică şi Neurologie Pediatrică nu mai există structură. De asemenea, Secţia de Oncologie funcţionează cu 50 de paturi pentru internarea continuă şi 12 paturi pentru internările la zi, cele 12 paturi fiind singurele aprobate din totalul celor 72 de paturi pentru spitalizarea de zi".
În Compartimentul de Chirurgie Vasculară există probleme de comunicare între medicii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestui compartiment, semnale ajungând la Ministerul Sănătăţii, printr-o sesizare formulată de dr. Aurora Budriga, dar, deşi cunoştea situaţia conflictuală, dr. Iugulescu nu a luat nicio măsură pentru remedierea situaţiei. Un alt caz semnalat este acela al crizei medicilor specialişti în Reanimare, mai sunt doi ATI-şti pe secţie, iar aceştia nu reuşesc să suplinească gărzile. Deşi situaţia trenează de câteva luni, dr. Iugulescu şi comitetul său director n-au luat măsuri pentru refacerea corpului medical. Deşi, între noi fie vorba, ATI-ul a avut pe vremea lui Stancu cinci medici anestezişti, însă aceştia au plecat în momentul în care s-a anunţat că nu le plăteşte nimeni chiria, iar salariile nu vor fi la nivel occidental, cum spunea fostul baron PSD, ci aşa cum prevede legea din România, de circa 4.000 de lei pe lună, cu tot cu gărzi. "Ba noi am făcut demersuri să mai angajăm medici la ATI, dar nu a venit nimeni, am vorbit până şi cu pediatrul sirian pe care-l avem, pentru a ne pune în legătură cu refugiaţi specialişti în acest domeniu, dar, deocamdată, nimic", ne-a spus dr. Mihail Iugulescu.
Despre toate aceste probleme descoperite la Brăila am vorbit şi cu brăileanul Francisk Iulian Chiriac, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Acesta n-a dorit să comenteze punctual situaţia, dar a formulat un punct de vedere: "Eu am fost şi rămân la părerea că Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila are nevoie de un manager, un conducător din exterior, unul care nu cunoaşte pe nimeni aici şi care să facă treabă". Vom reveni.
Citeşte şi EXCLUSIV: Caz penal. Spitalul Judeţean
