• descinderi de amploare au avut loc, ieri dimineaţă, în 28 de judeţe şi în Capitală • procurorii au făcut sute de percheziţii în dosare ce vizau proxeneţi, dealeri de droguri de risc şi mare risc, ţigări de contrabandă, evaziune fiscală şi alte infracţiuni grave • la Brăila, procurorii s-au oprit la Urleasca, unde aveau suspiciuni că există un grup infracţional specializat în contrabanda cu ţigări
Peste 200 de percheziţii în Brăila, Bucureşti şi alte 27 de judeţe, şi tot atâţia suspecţi aduşi la audieri. Sute de persoane bănuite de proxenetism, lipsire de libertate în mod ilegal, şantaj, tentativă de omor, criminalitate informatică, evaziune fiscală, droguri ori alte infracţiuni, au primit, miercuri dimineaţă, vizita ad-hoc a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi a peste 600 de poliţişti şi jandarmi. În judeţul nostru, acţiunea a aparţinut Biroului Teritorial Brăila DIICOT. Au fost efectuate 9 percheziţii domiciliare, într-o cauză vizând destructurarea unei grupări specializate în contrabanda cu ţigări. Potrivit unor surse, anchetatorii au mers în satul Urleasca, acolo unde ar fi identificat membrii grupării. Chiar şi oamenii din localitate vorbeau, ieri, despre maşinile de poliţie care au oprit la “magazinul din curbă”, şi “i-au căutat pe unii”, persoane despre care sătenii ştiau că vând ţigări, care nu-s tocmai “în regulă”.
DIICOT a mai efectuat percheziţii în Bucureşti, Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Galaţi, Vrancea, Covasna, Braşov, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Ilfov, Teleorman, Dolj, Gorj, Caraş, Hunedoara, Timişoara, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Cluj şi Bistriţa Năsăud. Presa centrală a relatat că printre cei vizaţi de acţiune sunt şi membrii clanului Ghenosu, cel mai de temut clan din Dâmboviţa.
Tot contrabandă cu ţigări a fost şi captura procurorilor DIICOT Iaşi. Grupul infracţional luat în vizor de anchetatori aducea în România, pe râul Prut, cantităţi mari de pachete de ţigarete, pe care ulterior le comercializa.
Procurorii din cadrul Structurii Centrale au acţionat pentru destructurarea unui grup infracţional organizat, format din 26 de suspecţi, pe linia traficului de persoane, proxenetismului, infracţiuni cu violenţă, şantaj, lipsire de libertate în mod ilegal şi tentativă de omor. Oamenii legii au stabilit că cei bănuiţi au racolat tinere din judeţele Dâmboviţa, Prahova şi Dolj, pe care le-au transportat în Irlanda, unde le-au determinat să practice prostituţia prin intermediul website-urilor de escortă sau le-au facilitat practicarea acestor activităţi. Iar banii nu ajungeau în niciun caz în buzunarele tinerelor, ci ale “peştilor”. Povestea asta dura din 2016, iar ieri a fost oprită de procurorii Antimafia.
Tot cei de la Structura Centrală au mai efectuat 15 percheziţii într-o altă cauză penală: retrageri frauduloase de numerar de la bancomatele din ţările Uniunii Europene, dar şi din alte state. Suspecţii sunt acuzaţi de infracţiuni informatice, pentru că montau dispozitive de skimmimg la ATM-uri, pentru a putea retrage bani, pe nedrept. O acţiune similară au avut şi procurorii DIICOT Ploieşti, mai precis o cauză de falsificare de instrumente de plată electronică şi efectuarea de retrageri frauduloase de numerar. Din 2013, mai multe persoane au intrat în atenţia anchetatorilor, după ce au instalat dispozitive de copiere a benzii magnetice a cardurilor la unităţi bancare din spaţiul Uniunii Europene, dar şi în Statele Unite ale Americii, Qatar, Emiratele Arabe Unite şi Noua Zeelandă.
Droguri pentru studenţii de la Medicină şi Drept din Timişoara
Traficul de droguri este una dintre liniile pe care DIICOT a acţionat adesea, în vederea destructurării reţelelor care se ocupau cu aşa ceva. În cadrul mega-acţiunii de ieri, la Timişoara, procurorii au descins în 36 de locaţii, într-o cauză de trafic internaţional de droguri de risc şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu. Culmea, activitatea infracţională se desfăşura “în mediul universitar din municipiul Timişoara”. Nouă persoane sunt suspecte că furnizau cannabis, rezină de cannabis, ecstasy şi LSD, în special în rândul studenţilor Facultăţilor de Medicină şi Drept.
Tot droguri de risc şi substanţe cu efect psihoactiv au căutat şi procurorii Biroului Teritorial Ialomiţa, în 5 locaţii, cu intenţia de a destructura reţeaua care comercializa drogurile în Feteşti şi în comunele din judeţele Ialomiţa şi Călăraşi.
Procurorii de la Teleorman au schimbat linia infracţională. Pe lângă traficul de droguri de risc, aceştia au avut în lucru şi alte dosare penale ce au vizat infracţiuni de pornografie infantilă şi fraudă informatică.
Serviciul Teritorial Oradea a efectuat 23 de percheziţii domiciliare în judeţele Bihor şi Satu Mare, într-un dosar ce viza traficul de droguri.
Şi în judeţele Botoşani şi Suceava procurorii Antimafia au căutat să destructureze o reţea complexă de distribuţie a drogurilor de risc şi mare risc a substanţelor cu efect psihoactiv către numeroase persoane consumatoare, în special tineri.
Nici proxeneţii nu au fost uitaţi de procurori. Mai multe persoane din Călăraşi, bănuite de proxenetism, au primit, ieri dimineaţă, vizita neanunţată a DIICOT. Anchetatorii au stabilit că cei 7 suspecţi au recrutat tinere şi le-au dus în Olanda, pentru practicarea prostituţiei. Pe aceeaşi linie au mers şi cei de la DIICOT Suceava, care au descins la 16 suspecţi tot de proxenetism. Aceştia s-au ocupat între anii 2010-2014 cu recrutarea, adăpostirea, transportarea şi transferarea sau preluarea de minore şi tinere, pe care le obligau să se prostitueze.
Procurorii din cadrul Biroului Teritorial Bistriţa Năsăud au efectuat 25 de percheziţii domiciliare pe raza a opt judeţe şi în Bucureşti, la locuinţele unor suspecţi şi la sediile mai multor societăţi comerciale, unde administratorii s-au sustras de la plata obligaţiunilor fiscale datorate bugetului de stat. Prejudiciul estimat sare de 500.000 euro, în condiţiile în care anchetatorii spun că activitatea infracţională a început cu anul 2009.
Alte 30 de percheziţii au fost efectuate de procurorii Biroul Teritorial Buzău, într-un dosar ce cuprinde infracţiuni de evaziune fiscală, fraude din domeniul criminalităţii informatice, infracţiuni de fals şi uz de fals. Mai mulţi cetăţeni libanezi şi români au creat un circuit economic, comercial şi financiar fictiv, cu scopul de a se sustrage obligaţiilor fiscale de plată către bugetul de stat. Liderul grupului a avut nevoie de acte false pentru activitatea infracţională, astfel că a apelat, în 2016, la un angajat al SJIPI Buzău, în prezent pensionat. Acesta din urmă făcea parte, la rându-i, dintr-un grup infracţional specializat în falsificarea documentelor de identitate.
