Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Candidaturi cu scandal la titlul de Capitală Culturală Europeană

Nu mai puţin de 11 oraşe din România şi-au anunţat participarea la competiţia pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021. Este vorba despre Brăila, Bucureşti, Iaşi, Craiova, Cluj, Baia-Mare, Arad, Timişoara, Sf. Gheorghe, Alba Iulia şi Braşov.
Dacă până la ora actuală, niciunul dintre candidaţi nu a deconspirat, decât în linii mari, ideea proiectului cu care are de gând să câştige, unele oraşe au făcut deja turul mass media cu scandaluri mai mult sau mai puţin răsunătoare. Brăila, de exemplu, a intrat în colimatorul presei după ce au fost făcute publice toate propunerile venite de la cetăţeni, unele dintre acestea fiind total neinspirate, gen organizarea unor competiţii de spart seminţe, dansuri la bară, sau concurs de manele. Toate acestea pălesc însă în faţa problemelor cu adevărat urâte, cu iz de corupţie, cu care se confruntă alte candidate. Iaşiul, Craiova şi Timişoara sunt, de departe, cele mai grăitoare exemple în care au ieşit la iveală mizerii, scandaluri, imixtiuni politice sau cheltuirea dubioasă şi netransparentă a banului public.

Probleme mari la Iaşi

De departe, cea mai gravă situaţie pare a fi la Iaşi. De ce? Aşa cum relatează pe larg presa ieşeană, ONG-ul care se ocupă de gestionarea candidaturii oraşului a fost confiscat, chiar de la început, de către primarul Gheorghe Nichita, care s-a şi uns preşedinte al acestei organizaţii, contrar prevederilor ghidului Comisiei pentru evaluare şi asigurarea calităţii (CEAC). Odată ajuns în această postură, a numit după bunul plac şi după cum i-au dictat propriile interese membrii în comitetul de conducere. După aceleaşi criterii a dispus o serie de cheltuieli (netransparente) din banii alocaţi de Consiliul Local. După întreg scandalul ce l-a vizat pe Nichita, în care s-a demonstrat că s-a folosit de poliţia locală din Iaşi pentru a-şi spiona amanta, culminând cu arestarea la domiciliu, o altă problemă s-a abătut asupra candidaturii Iaşiului: Dan Doboş, managerul de proiect şi directorul Bibliotecii "Gheorghe Asachi", a anunţat că se retrage de la conducerea asociaţiei, aruncând vorbe grele la adresa celor care i-au înşelat, potrivit propriilor declaraţii, încrederea şi aşteptările. "Modul şmecheresc, de şmenar de ultimă speţă, în care mi-a fost înşelată încrederea, nepăsarea interesată faţă de cel mai important proiect al întregii regiuni, blatul transparent de la viitoarele alegeri, prestaţia agramată şi ilară a caricaturii de primar interimar Mihai Chirica şi trocul evident cu sulfurosul personaj PNL Langă (aluzie la liderul consilierilor locali ai PNL, Marius Dangă), hermeneutul fast-food, mă fac să mă retrag din proiectul Iaşi - Capitală Europeană a Culturii", a arătat Doboş într-un text publicat pe site-ul său. În replică, liberalul Dangă i-a răspuns cu alte acuzaţii: lipsa de transparenţă în cheltuirea fondurilor publice şi lipsa unei strategii culturale. El a cerut publicarea raportului de activitate pentru 2013 şi 2014, inclusiv cu informaţii privind "toate cheltuielile FICCE (Fundaţia Iaşi Capitală Culturală Europeană - n.r.), de la salarii, diurne, servicii externalizate, publicitate. Pentru că, din moment ce nu s-au găsit 20.000 - 30.000 euro pentru a contracta servicii de consultanţă în strategia culturală, sunt obligat să mă întreb pe ce s-au cheltuit totuşi banii", a conchis consilierul ieşean. Privite în ansamblu toate aceste informaţii, rezultă că în momentul de faţă, fără conducere, fără proiect, fără orizont, candidatura Iaşiului pare sortită eşecului.

Lansare cu scandal a candidaturii Craiovei

Nici candidatura Craiovei nu este scutită de probleme. Mass media locală a relatat recent faptul că abia după lungi insistenţe conducerea asociaţiei care se ocupă de candidatura oraşului a făcut publice rapoartele de activitate pe anii 2013 - 2014. "Din bugetul pe 2014 de 2,6 milioane de lei, 2,4 milioane de lei sunt subvenţii primite de la Primăria Craiova şi doar 183.000 de lei reprezintă sponsorizări şi donaţii. Dacă la această sumă adunăm cele 1,1 milioane de lei cheltuite în 2013, asociaţia a avut un buget de cheltuit în cei doi ani de 3,7 milioane lei (peste un milion de dolari). Tot din raport rezultă că asociaţia a dezinformat opinia publică în decembrie 2014, atunci când, în plin scandal legat de aşa-zisa lansare a candidaturii într-un club privat din Bruxelles, a cumpărat spaţiu publicitar în mass-media pentru a spune că toate cheltuielile aferente transportului, cazării şi mesei de la Bruxelles au fost acoperite integral din fonduri private. Fals. Din circa 180.000 de lei (40.000 de euro) cât a costat evenimentul, doar 100.000 de lei au provenit din sponsorizări. (...) Cel mai scump a costat dineul cu mâncare oltenească şi prezentare de modă la clubul privat din Bruxelles (circa 180.000 de lei), precum şi consultanţa acordată de specialiştii belgieni, care a scos din bugetul asociaţiei aproximativ 650.000 de lei (140.000 de euro). De departe, cei mai mulţi bani (705.000 de lei) s-au cheltuit pentru cumpărarea publicităţii în mass-media locale şi naţionale, acolo unde figurează site-uri de care nu a auzit nimeni, cum ar fi www.feedy.me, fluierul.ro sau manolemesterul.ro. La o simplă căutare a ştirilor despre Craiova pe aceste site-uri, apar informaţii preluate de pe site-urile ziarelor, unele vechi de câţiva ani. Alte site-uri merg greu sau nu merg deloc, iar pe unele, cum este cazul manolemesterul.ro, apare un articol care anunţă că primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, ar putea face obiectul unui dosar DNA. Cât despre lupta Craiovei pentru titlul de capitală culturală, informaţiile lipsesc cu desăvârşire", relatează presa din bănie.

Popa Popa s: "S-au dus cu ceapă şi cu clisă"

La Timişoara, odată cu înfiinţarea Asociaţiei care se ocupă cu candidatura, a apărut şi o mişcare ANTI, avându-l în frunte pe celebrul caricaturist Ştefan Popa Popa s. El a deconspirat modul în care câţiva oameni de afaceri veroşi, alături de directorul Teatrului timişorean, şi-au numit oameni în Asociaţie, pentru a le deservi lor planurile. Apoi a înfierat modul în care Primăria Timişoara, pe bani publici, a organizat la Bruxelles un eveniment menit să-i consolideze candidatura la titlul de capitală culturală europeană. Popa s a relatat în amănunt faptul că, iniţial, a fost invitat de autoritatea locală să participe la evenimentul de la Bruxelles pentru a susţine candidatura Timişoarei însă, în final, a refuzat în lipsa unui dosar de candidatură. "În momentul în care mă invită, este foarte normal să mă interesez ce este cu Capitală Culturală Europeană la Timişoara. (...) Am sunat la prietenul meu, preşedintele Constantin Chiriac, directorul celui mai mare festival de teatru din Europa de Est, de la Sibiu, care este preşedintele juriului. Vă dau scrisoarea să o citiţi, în care îmi zice: «Am fost, am vorbit cu ei, nu au nici o şansă, nu s-au pregătit cu nimic, este o bătaie de joc». Puneţi-vă dumneavoastră în locul lui Popa s, ca Cetăţean de Onoare al Timişoarei şi un om sufletist cum mă ştiţi, să primesc asemenea veste. Cum v-aţi simţi? (...) Ei s-au dus la Bruxelles tot pe banii mei, că sunt contribuabil. Au venit pupincuriştii de la ziarul Agenda şi au postat trei poze, în care sunt trei timişoreni şi spun «Mare succes!». Fără să dea un interviu al unui străin în care să spună «X din nu ştiu ce ţară a spus: Da, dom le, formidabilă această expoziţie!». Ca să afirmi că este mare succes mi se pare chiar penibil. (...) S-au dus cu ceapă şi cu clisă, lucru care nu se mai practică de mult. Orice străin fuge de aşa ceva. Ei acum au aflat. Mă mir că nu le-a interzis în Parlament să intre cu aşa ceva. S-au mai şi lăudat ca nişte tâmpiţi la televizor. Vreau să mai fac o scrisoare deschisă prin care cer să se impute această deplasare, pentru că a avut efect zero, zero barat. Au stat doar trei ore în Palatul Parlamentului şi restul timpului l-au petrecut prin plimbări şi altele. Au cheltuit banii mei, şi ai dumneavoastră, şi ai tuturor", a comentat Ştefan Popa Popa s.

Se poate şi fără probleme

Spre deosebire de toate problemele de la Iaşi, Timişoara şi Craiova, sunt oraşe unde candidaturile nu sunt tulburate de scandaluri. Braşovul, de exemplu, este în curs de evaluare a proiectelor culturale care au fost depuse pentru finanţare de la bugetul local în anul 2015, urmând a fi alese cele care au potenţial pe termen lung. La Sfântu Gheorghe, municipalitatea a declarat 2015 "Anul tradiţiilor", ca formă de promovare a datinilor şi tradiţiilor zonei.
Candidatura municipiului Bucureşti la titlul de CCE a fost mediatizată până acum doar ca strategie propusă de ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, dar sunt şanse mici având în vedere anvergura oraşului şi politica UE cu privire la desemnarea capitalei culturale.
Asociaţia Cluj-Napoca 2021 şi-a stabilit recent proiectele în completarea aplicaţiei care cuprinde paşii obligatorii de urmat pentru candidatură.
În ceea ce priveşte Brăila, pe lângă faptul că atât primarul Aurel Simionescu cât şi preşedintele CJ, Viorel Mortu, sunt doi oameni civilizaţi, care n-au apetenţă de a deveni "tătuci", la acest moment echipa de proiect lucrează intens la dosar. "Din punct de vedere administrativ, Asociaţia Brăila 2021 a încheiat toate procedurile de înfiinţare, documentele sunt gata, pregătim pentru zilele următoare prima Adunare Generală cu un punct important pe ordinea de zi primirea de noi membri. În ceea ce priveşte candidatura propriu-zisă, se lucrează intens la dosar, suntem în faza de acumulare de informaţii şi analiză. S-au stabilit direcţiile principale, în curând o să avem şi o primă formă", a explicat Marian Ghionu, unul dintre iniţiatorii proiectului şi membru fondator al asociaţiei.
În concluzie, practic, Brăila se bate cu alte 6 oraşe, deci şansele de a trece de preselecţie sunt promiţătoare.
Pentru anul 2021, cele două state membre care au dreptul de a găzdui acţiunea Capitală europeană a culturii sunt România şi Grecia. În conformitate cu calendarul acţiunii, în data de 10 octombrie expiră termenul până la care se depun candidaturile, urmând ca în cursul lunilor noiembrie şi decembrie a.c., să fie stabilită lista scurtă a oraşelor preselectate. Abia în septembrie anul viitor se va organiza selecţia finală, iar până la sfârşitul lui 2016 va fi desemnat oraşul câştigător.

 




Categorie articol: 

Din cauza unor probleme ce țin de platforma Facebook, secțiunea “Comentarii” de pe platforma noastră online nu este, pentru moment, funcțională. Ne cerem scuze pentru acest incovenient și sperăm că situața va fi rezolvată cât mai curând.

Va puteți exprima opiniile, în continuare, pe pagina Facebook a cotidianului nostru,

https://www.facebook.com/Obiectiv.VoceaBrailei

Like / Share

Comentarii