Se pare că este Ghidul perfect pentru stilul nostru, naţional şi local. Ca oraş aflat în Muntenia, dar fără mari afinităţi cu vecinii noştri de regiune istorică, prea mândri de a fi confundaţi cu "moldovenii din Galaţi", putem să demarăm în linişte proiectul.
Şi, totuşi, tot din Ghid, aflăm că "Dimensiunea europeană se află în centrul programului privind CEAC. (...) Viziunea globală a evenimentului trebuie să fie europeană".
Şi atunci mă întreb: Cum pot avea o viziune europeană, când nici până la vecinul de colea nu pot să bat la poartă? E de meditat... Dar înainte de asta e bine de ştiut: Candidatura CEAC 2021 este a Brăilei, dar fără un parteneriat, o colaborare, un Gentlemens Agreement cu municipiul Galaţi - iar dacă asta nu se poate administrativ, atunci măcar punctual, cu instituţii şi actori relevanţi din zona culturală gălăţeană -, vom pleca din start cu un handicap major.
Să mă explic. Singură, interpretarea frazei din Ghid nu este suficientă, aşa că voi apela la Constantin Chiriac. Intervievat fiind în 2012 pe tema candidaturilor româneşti la titlul de CEAC, la întrebarea "care sunt oraşele româneşti cu potenţial pentru competiţia din 2020?", Constantin Chiriac a răspuns, printre altele: "Galaţiul trebuie să-şi dea mâna cu Brăila. Delta Dunării trebuie asociată fie cu Tulcea sau Galaţi, fie cu staţiunile de pe Litoral şi Constanţa". Pentru cei care consideră că părerea lui Chiriac nu merită, că noi suntem un caz ... special, le recomand să mediteze asupra următoarei pilde a acestuia: Aflat în Occident prin anii 20, Profesorul a fost rugat să explice situaţia politică de la noi. Ei, occidentalii, nu reuşeau să înţeleagă cum de funcţionează totuşi mecanismul politic în România, presărat cu nenumărate partide, aripi, fracţiuni, grupări care mai de care mai diverse şi mai contradictorii. Profesorul le-a spus cam aşa: "Aici, în Occident, în Germania de exemplu, în fiecare sat există câte un bătrân înţelept, înţeleptul satului. Când oamenii din comunitatea respectivă au un necaz, o divergenţă, o nelămurire, vin la el, îi cer sfatul şi ţin seama de recomandările lui. La noi, în România, în fiecare sat există câte unul mai altfel, dar acela este... prostul satului. Toţi ceilalţi sunt întelepţi".
O linie de tramvai Brăila - Galaţi ar fi o investiţie mai realistă decât eternele pod şi aeroport
În 1997, student la Galaţi fiind, citeam în "Marketingul ca război" (Al Ries, Jack Trout, Ed. Antet) următoarele: "O întrebare cheie în această situaţie este «cine este concurenţa?». Uneori concurenţa este VECINUL, alteori NU. Două hoteluri faţă în faţă pe aceeaşi stradă se pot afla într-o concurenţă acerbă - motiv suficient pentru unul din ele să se alăture unui lanţ cum e Quality Inns. Pe de altă parte, însă, dacă cele două hoteluri se află pe o insulă din Caraibe, concurenţa reală o reprezintă hotelurile de pe o altă insulă. Deci, în loc să se concureze unul pe altul, cele două se pot uni pentru a promova valorile insulei lor în comparaţie cu concurenţa".
Să înlocuim cele două hoteluri cu Brăila şi Galaţi, două oraşe aflate într-o falsă concurenţă, într-o rivalitate pe modelul oraşelor italiene, cum bine remarca prof. Dr. Doc. Vintilă Mihăilescu în introducerea lucrării din 1973 "Gruparea urbană Galaţi - Brăila" a lui Dimitrie Oancea. Iar insula pe care se află cele două oraşe nu este în "Caraibe", este poarta către polul sărăciei din România. Iar candidatura Brăilei e o şansă reală pentru ambele oraşe.
Banii pierduţi în investiţii făcute doar din ambiţie, fără o acoperire reală în necesităţile populaţiei, care, se vede clar, migrează tot mai mult dintr-un oraş în altul, sunt irosiţi definitiv în loc să fie investiţi în proiecte comune, cu beneficii comune. Iar o investiţie pertinentă ar putea fi, de exemplu, linia aceea de tramvai (metrou rapid de suprafaţă) de care se vorbea înainte de 1989. Pentru că la prima vedere, legarea Brăilei şi Galaţiului printr-o linie de tramvai pe linia dig ar fi o investiţie deschizătoare de drumuri noi mult mai realistă decât eternele pod şi aeroport.
Campus universitar comun, Galaţi - Brăila
Pilonul central în jurul căruia se poate dezvolta proiectul zonei metropolitane este un campus universitar comun, Galaţi - Brăila. Universitatea din Galaţi trebuie să facă un inventar rapid al facultăţilor care acum îşi desfăşoară activitatea în clădiri a căror renovare costă mai mult decât construcţia unor facilităţi noi. Apoi, sunt câteva specialităţi pe care Galaţiul nu le are acum şi care pot fi dezvoltate de la zero pe noul amplasament. Noua Universitate ar purta în titulatura sa denumirea ambelor oraşe şi trebuie să fie pilonul central al sistemului urban Brăila-Galaţi.
Candidatura CEAC 2021 a Brăilei este oportunitatea celor două oraşe de a se alia într-un proiect cu bătaie lungă şi foarte lungă. Poate fi cărămida de la fundaţia unei relaţii de lungă durată care să fie în beneficiul cetăţenilor ambelor oraşe.
N.R. Marian Ghionu este membru fondator al Asociaţiei "Brăila - Capitală Europeană a Culturii 2021"
