• duminică, 1 septembrie, noul inspector şcolar general, Viorel Botea, şi-a început oficial mandatul • după patru ani petrecuţi la conducerea învăţământului brăilean, fostul inspector şcolar general, Cătălin Canciu, vorbeşte într-un interviu acordat redactorilor “Obiectiv” despre provocările pe care le-a întâmpinat de-a lungul timpului şi despre lupta sa cu sistemul • Canciu a povestit cum a trecut prin cele două încercări de demitere, fiind de părere că prima mare greşeală a fost că “nu a avut carnet de partid” şi a doua, că “nu a acceptat compromisuri”
S-a încheiat mandatul celui mai “persecutat” inspector şcolar general pe care l-a avut Brăila. Este vorba despre profesorul de geografie Cătălin Canciu, cel care încă de la câştigarea concursului pentru acest post, în august 2015, şi-a propus să facă “curăţenie” în învăţământul brăilean, lăsând clar de înţeles că practicile corupte şi pilele nu îşi au locul cât timp se află el la conducere. Prin asta însă, şi-a atras antipatia diverşilor oameni politici şi a susţinătorilor lor din sistem, dar a câştigat şi admiraţia colegilor profesori, părinţilor şi elevilor.
Duminică, 1 septembrie, inspectorul Canciu şi-a încheiat mandatul şi a predat biroului noului inspector şcolar general, Viorel Botea.
Înainte de a părăsi fotoliul de şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila, Cătălin Canciu a acordat un interviu redactorilor “Obiectiv” în care a vorbit despre ce au însemnat cei patru ani de mandat, dar şi despre planurile de viitor.
- De ce aţi dorit să fiţi inspector şcolar general?
- Mi-am dorit să arăt că se pot face lucruri frumoase şi corecte. Mi-am dorit să îmi valorific experienţa de 9 ani în Inspectorat, eu fiind inspector şcolar de geografie. Şi a fost şi o provocare, mai ales că veneam pe o nişă în care aveam posibilitatea să ocup această funcţie în cel mai corect, transparent şi obiectiv mod.
- Ce aţi reuşit să faceţi în cei patru ani de mandat?
- Am realizat multe lucruri care ţin de funcţionalitatea sistemului. Am adoptat o serie întreagă de măsuri ca funcţionarea Inspectoratului să se facă pe criterii de competenţă, de profesionalism, am reuşit să îmbunătăţim imaginea ISJ care în 2014-2015 a fost afectată de scandalul «Mită la bac». Un lucru la care am ţinut a fost susţinerea permanentă a liceelor tehnologice. Efortul de a crea un plan de şcolarizare echilibrat în această zonă mi-a adus multe neplăceri, chiar din sânul colegilor. Pe mine nu m-a interesat că cineva îşi pierde catedra, că liceul nu ştiu care are nevoie de o clasă în plus. Pe mine m-au interesat pur şi simplu elevii, ca aceştia să îşi aleagă liceul potrivit. În toţi cei patru ani de mandat am avut rezultate foarte bune la examenele naţionale şi la olimpiade. De foarte multe ori am fost întrebaţi ce importanţă a avut Inspectoratul în rezultatele copiilor la olimpiade? Oamenii nu cunosc, dar Inspectoratul a avut o contribuţie foarte mare, pentru că în ultimii ani olimpiadele judeţene s-au desfăşurat în cel mai corect mod, iar evaluarea a fost una corectă, obiectivă, pentru a califica cei mai buni elevi la fazele superioare. De aceea am şi avut rezultate excelente. În urmă cu 13 ani, când am venit în ISJ ca inspector de geografie, existau anumite practici prin care elevul profesorului cutare era ajutat pentru că anul viitor acesta susţinea gradaţia şi avea nevoie de rezultate. De asta nici nu aveam rezultate la naţională. Am eliminat această practică. Şi o altă «pisică» pe care am eliminat-o a fost aceea a punctajului. Cine nu are punctajul minim de calificare la naţională nu participă mai departe. Nu a mai mers cu «hai să le mai dău un punct», că iar nu ar fi făcut faţă la naţională. Eu zic că şi măsurile acestea au avut rolul lor.
“Îmi reproşez faptul că au fost momente, în care am crezut orbeşte în oamenii de lângă mine”
- Ce vă reproşaţi?
- Una dintre marile dezamăgiri rămâne Centrul de excelenţă, pe care nu am putut să îl realizez. Primăria Municipiului Brăila a fost de acord să finanţeze acest Centru, dar, între timp, Legea Educaţiei s-a schimbat şi finanţarea acestor centre o realizează ministerul, iar primăria ar putea să facă o finanţare complementară. Ar fi trebuit să fac mult mai multe lucruri, mult mai multe întâlniri cu oamenii prin şcoli, dar birocraţia a pus stăpânire pe noi. Asta este realitatea! Noi suntem un furnizor de documente şi parcă s-a uitat partea pentru care au fost create inspectoratele, aşa cum le-a gândit Spiru Haret şi marii oameni de stat ai României. Îmi mai reproşez faptul că au fost momente, mai ales la început, în care am crezut orbeşte în colaboratori, în oamenii de lângă mine.
- După doi ani de mandat aţi fost demis de fostul ministru Liviu Pop, prin fax, într-o zi de vineri, noaptea, la “pachet” cu alţi 12 inspectori şcolari generali din ţară. Acum ne puteţi spune de ce v-au demis?
- Nu ştiu exact şi nici n-am informaţii. Aşa cum îl ştie întreaga opinie pe Liviu Pop, el şi-a asumat, presuspun, în faţa partidului că poate face praf nişte oameni care au câştigat postul prin concurs, oamenii care nu sunt “de-ai noştri”, cum le place lor să spună. Acesta este singurul motiv. Modul în care am fost demişi este un subiect foarte bun pentru o plângere penală. Pentru că ne-au demis doar pentru că nu corespundeam din punct de vedere al apartenenţei politice, al simpatiilor domnului Pop.
“Dacă aveam carnet de partid, aş fi fost cel mai bun inspector şcolar general”
- Aţi reuşit să obţineţi anularea în instanţă a ordinului de suspendare din funcţie, însă la câteva luni aţi fost demis a doua oară. Vă aşteptaţi să se întâmple acest lucru?
- Mă aşteptam să mă lovească. S-a practicat dintotdeuana! Acordarea calificativului “nesatisfăcător” a fost o crasă încălcare a legii, calificativ pe care, atenţie, l-am obţinut doar eu şi inspectorul şcolar general adjunct Daniela Turcu. În rest, niciun director sau profesor din judeţul nostru nu a primit “nesatisfăcător” la evaluarea anuală. A doua demiterea a fost de fapt o continuare a acestui domn Liviu Pop de a duce la capăt înlăturarea celor 13 inspectori şcolari generali. Iar persoanele din comisia care ne-a acordat calificativul “nesatisfăcător” fac obiectul unor plângeri la Parchetul se pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
- V-aţi întrebat vreodată de ce se “loveşte” în dumnevoastră?
- Da, şi mi-am şi dat răspunsul! Pentru că eu în niciun moment nu mi-am negociat funcţia. N-am negociat absolut nimic din ceea ce se întâmplă în Educaţie cu cei din politică. Mi s-au cerut la un moment dat anumite lucruri, dar nu am acceptat şi am făcut ceea ce am crezut eu că este corect. Şi de aici au venit demiterile. Politicul este cauza. Eu dacă aveam carnet de partid, partidul-stat, nu mă mai critica nimeni şi aş fi fost cel mai bun manager al Inspectoratului şcolar.
- De ce nu aţi acceptat demisiile şi aţi continuat să luptaţi?
- Eu sunt o persoană foarte ambiţioasă care nu cedează sub nicio formă, mai ales atunci când nu se simte vinovat. Şi am vrut să îmi termin mandatul, cu acele pauze aferente demiterilor, pentru ca dumneavoastră, colegii, părinţii, elevii, opinia publică, să puteţi în acest moment să mă evaluaţi. Şi am vrut să îmi spăl onoarea. De aceea am decis să mă lupt până la capăt, să arăt lumii că am dreptate. Şi lângă mine a stat în permanenţă familia mea, soţia mea şi cele două fete, care uneori parcă au fost mai înverşunate decât mine în această luptă.
“Tot ne reformăm de 30 ani, dar, de fapt, doar am schimbat 30 de miniştri”
- Şi în mandatul dumneavostră s-au schimbat miniştrii Educaţiei pe bandă rulantă. Câte schimbări au fost mai exact şi cum v-au afectat?
- Opt miniştri au fost: Sorin Câmpeanu, Adrian Curaj, Mircea Dumitru, Pavel Năstase, Liviu Pop, Valentin Popa, Rovana Plumb (interimar), Ecaterina Andronescu. Plus nebuloasa de acum. Fiecare a avut strategia lui. Unul s-a gândit la şcoli sigure şi a încercat să creeze un mecanism pentru a le autoriza din punct de vedere al avizelor la incendii. Altul a creat manualul de educaţie fizică şi un compendiu pentru clasa a V-a. Un alt ministru are mari carenţe de vorbire, de exprimare, de te miri cum a ajuns profesor universitar, iar unul a fost foarte interesat doar de învăţământul universitar. Şi am avut şi un ministru care a transformat şi răstransformat învăţământul, revenind la deciziile pe care le-a mai luat o dată. Este dramatic că aceste schimbări n-au făcut altceva decât să bulverseze sistemul.
- Cum vedeţi reforma în învăţământ?
- În primul rând cred că ar trebui să încetăm cu cea reformă. Tot ne reformăm de 30 ani, dar, de fapt, n-am reformat nimic, ci doar am schimbat 30 de miniştri. În primul rând, cred că ar trebui realizat un pact, o înţelegere, un fel de “Constituţie” a Educaţiei, în care nimeni să nu poată schimba, ciunti, transforma, iar copilul să poată avea o viziune în ceea ce face de la început până la sfârşit. Accederea la funcţiile de conducere să se realizeze printr-un filtru care să nu aibă legătură cu politicul, pentru că politicul nu face altceva decât să îşi vadă interesele proprii. Şi ar trebui să-i protejăm pe copii, să fie susţinuţi cu adevărat de şcoală, nu să ajutăm părinţii prin ajutoare sociale. Astea sunt tragediile sistemului! Copii care vin la şcoală nemâncaţi, copiii care nu vin la şcoală pentru că nu au cu ce se îmbrace sau pentru că văd şcoala ca pe o pierdere de timp, un lucru inutil.
- Ce urmează pentru dumneavoastră?
- Mă întorc la catedră cu aceaşi dorinţă de a-mi face meseria. Aştept să mă întâlnesc cu copiii, să cunosc alţi copii, dar în acelaşi timp mă gândesc la viitor şi clar nu este un final de carieră.
“Mă gândesc şi la o viitoare activitate politică”
- De ce nu mai candidaţi pentru un mandat de inspector şcolar general?
- Mi-aş fi dorit să continui, dar nu există un concurs la care să particip. Nu se va mai organiza concurs şi numirile viitoare vor ţine foarte mult cont de modul administrativ, de poziţia partidelor din coaliţia guvernamentală.
- Vă gândiţi să faceţi pasul spre politică?
- E o variantă. Mă gândesc şi la o viitoare activitate politică. Mi-aş dori să fac o schimbare.
- Aveţi un mesaj pentru copii, colegi, părinţi?
- L-am spus întotdeauna, şi repet, şi voi repeta la nesfâşit: să aibă încredere în şcoală, pentru că şcoala este singurul drum care duce spre o viaţă prosperă, spre o viaţă liberă şi fericită! Şi, în final, aş vrea să vă mai spun că, dacă aş putea da timpul înapoi, în 2015, aş lua-o de la capăt. Mă bucur că acest mandat îl închei cu fruntea sus, fără ca cineva să îmi poată reproşa că am avut o atitudine discreţionară, că am făcut lucruri care nu trebuia făcute sau că am avut anumite înţelegeri. Nu a existat aşa ceva! Am fost pentru toţi acelaşi Cătălin Canciu.
Viorel Botea, noul inspector şcolar general
După ce Cătălin Canciu şi-a încheiat mandatul, săptămâna trecută Ministerul Educţiei a emis un ordin prin care îl detaşează, începând cu 1 septembrie, în funcţia vacantă de inspector şcolar general, pentru anul şcolar 2019-2020, pe Viorel Botea, profesor de matematică la Colegiul “Bălcescu”, consilier judeţean PMP şi preşedintele partidului la nivel judeţean. Un alt ordin de detaşare a fost emis şi pentru funcţia de inspector şcolar general adjunct, care va fi ocupată, de Romeo Mocanu, profesor de limba engleză la Colegiul “Murgoci”.
