Cu toate acestea, mamografia are anumite limitări, dintre care una din cele mai importante este sânul cu structură densă. Dacă la un sân în care nu predomină țesutul fibroglandular, mamografia are o sensibilitate de 68% și o specificitate de 75%, în cazul unui sân dens, sensibilitatea mamografiei poate scădea până la 24%, în funcție de gradul de prezență a țesutului fibros mamar (Bosn J Basic Med Sci.2009 May;9(2):131-6).
Ce este de fapt sânul dens?
Glanda mamară este formată din țesut adipos (nondens) și glande galactofore, canale galactofore și țesut de susținere (dense). Proporția între cele două tipuri de țesuturi dă aspectul general al sânului și îl încadrează, din punct de vedere mamografic, în una din următoarele categorii (foto):
1. Aproape în întregime adipos - aproape întreaga glandă mamară este compusă din țesut adipos. Se întâlnește la 1 din 10 femei.
2. Arii discrete de țesut fibroglandular dens - arată prezența unor arii disparate de țesut dens, dar majoritatea glandei are structură nondensă. Se întâlnește la 4 din 10 femei.
3. Densitate heterogenă - există unele arii nondense, dar majoritatea glandei mamare conține structuri dense. Se întâlnește la 4 din 10 femei.
4. Densitate extremă - glanda mamară este aproape în întregime formată din țesut dens. Se întâlnește la 1 din 10 femei.
Statistic, peste jumătate din femeile sub 50 ani și mai mult de o treime din femeile peste 50 ani au sânii denși (JAMA. 2008 May 14; 299(18):2151-63).
În aceste situații (3 și 4), mamografia nu poate evidenția unele leziuni, deoarece acestea sunt mascate de țesutul normal, dens, al sânului.
De aceea, la aceste paciente se recomandă efectuarea suplimentară a unei ecografii. Ecografia poate face diferența între structurile dense, normale, ale sânului, și o formațiune anormală.
În anul 2012, în SUA, FDA (Food and Drug Administration) a aprobat utilizarea tehnologiei ABUS (Automated Breast UltraSound) pentru triajul pacientelor cu sâni denși, la care mamografia a fost negativă și nu au fost supuse încă unei biopsii sau chirurgiei. Evidențierea din ce în ce mai frecventă în practica medicală a sânilor cu structură densă a dus la o creștere a cererii triajului prin ecografie în Statele Unite (Acta Radiol. 2015;56:404-412).
Siemens a lansat această tehnologie sub denumirea comercială de ABVS - Automated Breast Volume Scanner. Avantajele ABVS, raportate la ecografia efectuată manual sunt:
- consistența și reproductibilitatea - indiferent unde se face această investigație, imaginile vor fi identice, nefiind dependente de cel care efectuează examinarea;
- ușurința în utilizarea metodei datorită automatizării - poate fi efectuată inclusiv de un asistent sau de un tehnician (așa cum mamografia în sine este efectuată de un asistent, iar imaginile interpretate ulterior de un medic)
- constanța temporală - fiecare scanare durează un timp standard, ceea ce permite o programare mai eficientă a pacientelor, cu minimă pierdere de timp atât pentru medic, dar mai ales pentru pacientă.
- posibilitatea vizualizării unor formațiuni de mari dimensiuni - datorită utilizării unei sonde de mari dimensiuni, imaginile obținute pot oferi informații mult mai ample ale leziunilor de mari dimensiuni (peste 5cm)
Pe lângă aceste avantaje, se adaugă imaginea în plan coronal, care este UNICĂ pentru ABVS, prin reconstrucția tridimensională a imaginii. Acest lucru permite vizualizarea unei imagini de ansamblu a glandei mamare, cu o evaluare mai rapidă a cazului clinic, o mai bună localizare a leziunii și evidențierea relației dintre formațiune și țesuturile din jur (distorsiuni arhitecturale, efect de retracție asupra țesuturilor din jur).
Ecograful Siemens Acuson S2000 ABVS care se află și în dotarea Cabinetului Kaliophion Medical din Braila, are pe lânga posibilitățile ecografice menționate mai sus, și posibilitatea de evaluare a leziunilor prin ARFI (Acoustic Radiation Force Impulse - Forța Impulsului Undei Acustice). Această tehnologie inovativă de investigare a sânului se caracterizează prin evaluarea elasticității unei formațiuni cu ajutorul ultrasunetelor. Tumorile maligne solide sunt în general mai dense, iar ultrasunetele vor avea o viteză de propagare mult crescută la acest nivel, comparativ cu țesuturile normale sau tumorile benigne solide.
Conform Ghidului și indicațiilor utilizării clinice a elastografiei ecografice a EFSUMB (Federația Europeană a Societăților de Ultrasonografie în Medicină și Biologie), indicațiile pentru TOATE tipurile de elastografie (elastografie, ARFI) sunt:
1. Creșterea acurateței diagnostice în diferențierea naturii benigne sau maligne a unei leziuni, și
2. Reclasificarea leziunilor aparent benigne care sunt dure, și reîncadrarea acestora într-o clasă de leziuni care necesită biopsie.
ARFI mai are utilitate în evaluarea și diferențierea leziunilor chistice de leziunile omogene solide (fibroadenoame), evitându-se astfel efectuarea unor puncții-biopsii inutile.
În afara sânilor, această tehnologie mai are aplicabilitate și în alte zone anatomice:
- la nivelul ficatului - evaluarea gradului de fibroză hepatică la pacienții cu infecții cronice cu virusul hepatitei B sau C;
- la nivelul tiroidei - în diferențierea nodulilor benigni de cei maligni și monitorizarea leziunilor negative malign în urma puncțiilor pe ac fin;
- la nivel prostatic - în delimitarea mult mai precisă a zonelor indicate pentru biopsie.
Combinarea ecografiei clasice cu ARFI are ca rezultat o mai bună diferențiere a leziunilor maligne de cele benigne (sensibilitate 97.5%, specificitate 92.3%, acuratețe 93.6%), conform J Breast Cancer (2014 Mar;17(1):76-82). De menționat că, indiferent de metoda imagistică folosită pentru investigare (mamografie, ecografie sau RMN), diagnosticul de certitudine poate fi pus numai în urma examenului histopatologic ulterior suspiciunii de diagnostic.
Ca o concluzie, aceste date, care pot părea pe alocuri prea seci și prea ,,de specialitate", m-au motivat să pun la dispoziția femeilor toate aceste tehnologii, înglobate de Siemens în ecograful Acuson S2000 ABVS, deoarece această boală răpește de lângă noi, anual, 3.000 de femei, din cauza diagnosticării tardive sau a complicațiilor survenite în urma evoluției îndelungate a bolii.
Potrivit statisticilor naţionale, 1 din 8 femei a făcut sau va face la un moment dat în viaţă cancer mamar. Aceleaşi statistici mai arată şi că, în ciuda faptului că la noi în ţară incidenţa bolii este scăzută faţă de alte state dezvoltate, rata mortalităţii este cu mult mai crescută.
Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că femeile din România ajung târziu la medic, când mai există puţine şanse pentru ele. Prin urmare, cea mai eficientă armă împotriva acestei boli este investigația preventivă și periodică, efectuată anual, sau mai des, în funcție de bagajul genetic și indicațiile medicale. Iar ecografia, spre deosebire de mamografie, poate fi făcută la orice vârsta, și este ușor de efectuat, nedureroasă și neiradiantă.
Pentru detalii sau informații suplimentare, ne puteți găsi pe Aleea Științei nr.2, bl.2, sc.4, telefon 0729/580.509 sau pe Facebook - Kaliophion Medical.
