* din cei 1.204 kilometri de canale de pe raza județului Brăila, în ultimii ani au beneficiat de investiții 300 km * în prezent, sunt în lucru - șantierele fiind deschise inclusiv pe timpul iernii - două canale, în zona Siliștea, respectiv Nămoloasa - Măxineni * canalele reabilitate acoperă o suprafață arabilă de circa 30.000 * restul suprafeței arabile a județului, circa 170.000 este acoperită cu canale degradate, colmatate, a căror stare cauzează o creștere substanțială a costurilor irigațiilor * ANIF dă asigurări că investițiile în reabilitarea canalelor vor continua și în anii următori
Situaţia se potriveşte perfect cu zicala “Să-ţi faci vara sanie şi iarna căruţă”. Altfel spus, pe canalele de irigații gestionate de sucursala Brăila a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) formula stilistică “şantierele iernii” atestă o stare de lucruri reală şi acţiuni menite să asigure din timp necesarul de apă pentru irigat. Mai ales că, de câţiva ani, din patru anotimpuri mai avem două (iarna fiind cu un pospai de ninsoare) iar perioadele cu secetă cumplită sunt de ordinul lunilor, cu afectarea gravă a culturilor deja răsărite sau fără putinţa de a fi semănate din cauza secetei pedologice. De aici şi cerinţa mare de apă pentru irigat
Astfel, ca în fiecare iarnă, ANIF a trecut nu doar la diverse revizii şi reparaţii la staţiile de irigat, construcţiile hidrotehnice, pe traseul conductelor şi reţelelor electrice, dar şi a canalelor de irigaţii. Realizate începând cu anul 1969, canalele de pe raza județului nostru măsoară în total 1.204 kilometri, iar în timp au cunoscut fenomene precum colmatarea cu praf, frunze, deponii, mâl, gunoi, nisip etc. De asemenea, s-au degradat din cauza vechimii, uzurii fizice şi morale, tasării terenului şi a infiltraţiilor. Ceea ce a însemnat şi pierderi mari de apă, din ce în ce mai scumpă pentru irigat.
Revenind la acţiunile de sezon, am ajuns, zilele trecute, în două din zonele unde se acţionează intens la reabilitarea şi modernizarea canalelor de irigat, însoţiţi de inginerul Marius Mihai, director adjunct al Unităţii Administrative Brăila Nord, care gestionează o suprafață arabilă de circa 200.000 de hectare, inclusiv Insula Mare a Brăilei și incinta Brăila - Dunăre - Siret.
Primul şantier: canalul CA-II Siliştea, din apropierea staţiei de gaz metan şi a Drumului Național 23 Brăila - Focşani. Se lucra de zor la turnarea exactă, ca grosime, a betonului de pe fundul canalului, anterior decolmatat şi aducerea taluzului la dimensiunile prevăzute prin proiect, cu respectarea secţiunii de curgere a canalului. Peste folia impermeabilă şi plasa tip Buzău, betonul adus cu o “cifă” era egalizat rapid de către muncitorii aflaţi în acesta până aproape de genunchi. Parcurgem în continuare canalul, deja reabilitat/modernizat pe circa 700 de metri din prima etapă a investiţiei. Etapă ce constă în reprofilarea canalului, aşternerea foliei hidroizolante, a plasei metalice şi turnarea pe loc a dalelor din beton de dimensiuni mari, cu folosirea de material clasic la rosturile de dilatare.
Al doilea popas îl facem la canalul CD3, care se alimentează din canalul Nămoloasa-Măxineni, şi se află în apropiere de Ariciu, la podul rutier peste DN 23 Brăila –Focşani. Lucrarea s-a executat deja pe circa 7 km din cei 10 km prevăzuţi, folosindu-se două excavatoare plus câţiva muncitori, pentru curăţarea de vegetaţia crescută sălbatic şi aducerea taluzului la cotele necesare, refacerea secţiunii de curgere a canalului şi completarea/turnarea pe loc a dalelor afectate pe CD3, unde pereul este afectat în proporţie de 70%. Se lucrează etapizat, cu dopuri din pământ, precum şi la stăvilarele de pe traseu sau la un podeţ metalic utilizat de fermieri. Prin canalele aferente, odată cu finalizarea investiţiei, se va asigura din timp apa necesară pentru un areal de 30.000 ha, în sudul sistemului Nămoloasa – Măxineni, cuprins între Măxineni, Scorţaru Nou, Gradiştea, Ibrianu, Racoviţa, Custura.
Costuri tot mai mari pentru apa de irigat
Dacă e să ne referim strict la modernizarea şi reabilitarea canalelor, din cauza avalanşei de preţuri cu materialele, energia electrică, forţa de muncă, serviciile prestate, s-a ajuns la un cost de 120 lei/metru pătrat(!). “Lucrurile nu se vor opri aici, iar între ANIF şi construcţii sunt discuţii realiste pentru ajustări care să nu oprească investiţiile demarate”, ne-a declarat Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila.
Potrivit acestuia, pe total judeţ, din cei 1.204 km de canale s-au modernizat şi reabilitat în ultimii ani 300 km - din care anul trecut 28 km -, suprafața astfel acoperită fiind de circa 34.000 hectare. ”Avem încrederea că vom fi ajutaţi şi în 2024 de către Ministerul Agriculturi şi ANIF Bucureşti pentru continuarea investițiilor. Iar accentul îl vom pune pe zonele şi canalele care sunt afectate. De exemplu, dinspre Siret, râu al cărui nivel scade destul de mult în perioadele fără precipitații, fapt ce duce la erodarea pompelor de absorbţie şi a agregatelor de pompare, cu nisip şi mâl, care mai departe provoacă colmatarea canalelor de irigat. Cât priveşte un necesar bazin de liniştire sau o nişă la S (precum pe râul Buzău, la Nisipuri –Făurei, respectiv pe Dunăre), pe Siret nu este posibil aşa ceva, din cauza configurației terenului.
Oricum, ne aşteaptă şi în 2024 o cerere foarte mare de apă (uneori nejustificată), iar despre costurile cu diverse lucrări de întreţinere, reparaţii, la avarii, ele puteau fi mult reduse dacă executam şi lucrări în regie proprie. Așa cum procedam în alţi ani, când ANIF Brăila avea o armată de meseriaşi şi zeci de utilaje grele, specifice lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Acum, pentru orice intervenţie închiriem de la zeci şi sute de kilometri un buldozer, o macara sau o draglină. Iar acelea, chiar licitate, nu ajung întotdeana la timp pe şantiere!”, ne-a mai spus directorul Turcitu.
