• în perioadele ploioase, cum a fost cea din luna decembrie, se vede importanța sistemelor de desecare de pe câmpurile Brăilei, care au rolul de a prelua excesul de apă pentru a împiedica formarea de bălți care să afecteze culturile agricole • din păcate, multe dintre canalele de desecare nu pot funcționa normal pentru că sunt înfundate atât cu mâlul depus de-a lungul anilor cât și cu tone de deșeuri aruncate de tot felul de inconștienți • pentru a face față situației, ANIF Brăila a început în regim de urgență să decolmateze trei canale principale de pe sectorul Brăila - Dunăre - Siret, în lungime totală de 44 kilometri • din cauza volumului mare de muncă, lucrările înaintează greu, cu doar câteva sute de metri pe zi
În afara canalelor pentru irigaţii, în județul Brăila există şi o vastă reţea de desecare, însumând 4.833 kilometri de canale şi 87 de staţii funcţionale, pentru o suprafaţă de 268.100 hectare. De-a lungul timpului însă, această reţea, a ajuns să fie uitată la capitolul “şi altele”, iar în anul 2021 era nefuncţională în proporţie de 70%. Totuși, în ultimii ani, prin investiţiile făcute pentru modernizarea şi reabilitarea unor canale şi staţii de desecare, lucrurile s-au mai îmbunătăţit, cel mai elocvent exemplu fiind salvarea a 30.000 ha scoase de sub apele ce bălteau permanent pe Valea Encii, în zona Scorțaru Vechi - Comăneasca. Anul acesta s-a acţionat intens la canalele dalate din zona Nămoloasa, Măxineni, Scorţaru Nou, Gradiştea, Ibrianu, Racoviţa, Custura, care acoperă circa 30.000 ha din județul Brăila dar și din județul vecin Vrancea.
Despre cât de importante sunt aceste canale și stații de desecare, s-a văzut, de exemplu, în 2021, în zona Victoria, unde după o ploaie torențială cu peste 100 litri pe metru pătrat nu se mai putea intra pe drumurile agricole decât cu șenilatele, din cauza băltirilor. Un alt exemplu: situația din 2019, când a fost nevoie urgentă de decolmatarea a 3 km de canal de desecare, pentru salvarea a circa 4.000 ha teren arabil din sectorul Călmăţui –Gropeni-Chiscani. Cea mai fierbinte zonă în materie de inundaţii rămâne, totuşi, amenajarea la irigat-desecare din sectorul Brăila-Dunăre-Siret, care, de multe ori în ultimele decenii, s-a confruntat cu situații deosebite. În timpul inundațiilor din anii '70, toată Lunca Siretului, până în marginea Brăilei, a fost acoperită de apă, cea mai afectată fiind comuna Vădeni și unitățile agricole din zonă. Aceeași localitate a mai trecut printr-o situație gravă în 2021, când au fost inundate 58 de gospodării din cauza unor canale de desecare ce nu și-au putut face treaba deoarece erau astupate cu dejecții, gunoaie, deșeuri inerte etc.
Zi-lumină la decolmatat, indiferent de vreme
După ploile din lunile noiembrie-decembrie 2024, pe sectorul Brăila-Dunăre-Siret (BDS), care are în total 4.854 ha cu rețea de desecare, este nevoie de o intervenție urgentă. “Lucrările sunt demarate în regim de urgenţă, din cauza pânzei de apă ridicate, aici zona fiind mai joasă decât nivelul maxim al Dunării şi Siretului, iar irigatul excesiv şi colmatarea canalelor (nedalate!) au condus la umplerea acestora. Şi, ceea ce este foarte grav, ele nu mai pot prelua şi conduce apa, inclusiv din ultimele ploi, către Dunăre. Plus că prognoza meteo şi, probabil, zăpezile iernii ne obligă să acţionăm preventiv. Sunt motive şi argumente pentru care Prefectura şi CJSI Brăila au emis recent Hotărârea nr.20, prin care ni s-a permis pornirea preventivă a staţiilor de desecare, acolo şi cât timp este nevoie. Din BDS, evacuarea apei în Dunăre se face prin patru staţii, iar în cazul unor lucrări de investiţii şi pe bază de contract, în valoare de 2 milioane lei, avem prevăzute pentru 2025, (la staţiile SPE 2 Central şi SPE 2 Pisc) reparaţii la patru pompe de capacităţi diferite, 45 metri conducte de refulare, 10 metri conducte de aspiraţie, trei compensatoare, trei electromotoare, instalaţii electrice etc. Şi, foarte important, la cele 17 canale de desecare, în lungime de 44,3 km, de unde se vor extrage cantități foarte mari de deponii. Acum, şi cât ne va permite vremea, se intervine cu trei excavatoare la decolmatarea a trei canale principale: CS3, CS4 şi CS15. Până acum s-au decolmatat 15 km, din 44.3 km, viteza de lucru fiind de 700-800 m/zi, de excavator”, ne-a declarat ing Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila.
Situaţii incredibile şi... condamnabile!
Ajunşi în BDS, constatăm împreună cu ing. Marius Mihai, directorul administrativ al Unităţii Administrative Brăila Nord, doar un singur aspect bun: calitatea foarte bună a lucrărilor de desecare, respectiv decolmatarea canalelor, prin excavarea acestora şi formarea perfectă a unui “dig” din deponiile (mâlul) şi vegetaţia acvatică (stuf, papură) crescută sălbatic pe taluzul canalelor. Când am fost pe teren ploua mărunt, dar chiar și așa lucrul s-a oprit doar când s-a întunecat. De multe ori, se mai intervine şi noaptea pentru deblocarea canalelor.
Şi ce se poate vedea pe zeci de hectare, între Vadul Eroilor, până spre dig şi în zona canalelor, este “nucleara” cu care are de luptat ANIF: o imensă haldă de gunoi şi altele mai mici, dejecţii animaliere, cauciucuri, deşeuri inerte etc. etc, unele scoase din canale sau afectând accesul în zona de lucru şi infectând apa freatică. “A devenit un prost obicei, şi de nimeni sancţionat, ca cine vrea să arunce tot felul de mizerii în canale; inclusiv de către cei cu stâne şi diverse adăposturi, case amplasate la marginea Brăilei. Avem, uitaţi şi “dopuri”/ obturări ale canalelor de către cei care au creat un “drum al hoţilor”, de nimeni prinşi, iar cât priveşte deşeurile şi mizeriile scoase din canale, suntem obligaţi de către Garda de Mediu să le transportăm noi la depozitele de profil. Ceea ce nu este deloc corect! În plus, avem necazuri şi din cauza unor podeţe neterminate de CNAIR, menite să compenseze accesul fermierilor la sole. Deci, alte blocări a scurgerii apei din desecare. Pentru a domoli spiritele cu fermierii, mutăm şi unele deponii, spre a nu fi inundate culturile. Ca să nu mai spun şi de noroiul de două palme care îngreunează accesul oamenilor şi al aprovizionării cu motorină la excavatoare. În plus, ne confruntăm și cu blocarea canalelor din cauza şantierului la drumul expres Brăila-Galaţi!”, ne-a spus inginerul Marius Mihai.
Un necaz nu vine niciodată singur!
Zicala este valabilă şi în cazul decolmatărilor din BDS. Astfel, aflăm din spusele directorului Vasile Turcitu şi a inginerului Marius Mihai că “din cauza barierelor metalice permanent închise şi amplasate de CUP Dunărea de-a lungul digului spre Galaţi, nu mai putem ajunge la staţiile de la Dunăre. În cel mai “bun” caz, ocolim kilometri întregi, peste podeţe şi drumuri desfundate. Se motivează că aceste bariere protejează conductele de apă –canal şi staţiile intermediare ce duc la Staţia de epurare. Foarte bine, s-a blocat drumul hoţilor şi al gunoaielor către Zona Liberă, lacul Ganea şi pădurea Bâsca, dar cu noi cum rămâne?! În plus, nu putem avea acces la staţii şi din cauza parapeţilor metalici de pe marginea şoselei. CNAIR a motivat că se iese cu noroi pe asfalt şi pot avea loc accidente de circulaţie, iar pentru CUP Dunărea am fost “băieţi buni” când le-am acceptat diverse solicitări în zonă”.
De fapt, şi conducerea Romsilva ne-a sesizat aceleaşi necazuri, care au loc în caz de incendiu la pădure sau extragerea masei lemnoase. Iar, în derâdere, cineva a spus că “nu e nici o problemă: dacă ia foc pădurea, barierele sunt tăiate de către pompieri”. Aşa este când unii vor să le fie numai lor bine.
Oricum, se pot găsi (amiabil şi dacă se vrea) soluţii de rezolvare în beneficiul celor implicaţi: rampe mobile sau fixe pentru protejarea conductelor îngropate; anunţarea beneficiarului şi prezenţa unui reprezentant al acestuia atunci când este neapărat nevoie să se ajungă la pădure şi Dunăre; porţiuni demontabile ale parapeţilor metalici (în aceleaşi condiţii stricte şi cu dirijarea circulaţiei), precum şi aşternerea unui strat de piatră, pe 50 m, (cum spune legea), acolo unde se face accesul de pe un drum secundar.
Alte interese, dar şi tupeu
Şi dacă tot vorbim de accese blocate, ANIF nu poate efectua diverse lucrări la reţeaua de irigat şi desecare, în multe din cazuri acest lucru fiind imposibil din pricina fermierilor care au semănat până în buza canalelor, peste zona de protecţie şi acces la acestea. Aspect valabil şi în BDS, unde colmatarea se datorează nu doar prafului adus de vânt, deponiilor (mâlului), gunoaielor etc, dar şi prin şiruirea /scurgerea pământului de pe sole în canale. Referitor la nemulţumirea fermierilor de aici, despre o potenţială băltire a terenului agricol datorită deponiilor scoase cu excavatorul, ANIF precizează că “acestea vor fi atenuate/nivelate, iar din loc în loc create breşe pentru scurgerea apei în canal”.
