Concret, la începutul acestui an, a fost publicată Legea nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, care stabileşte modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a acestui sistem pornind de la nivelul zonal până la nivel regional şi naţional. Viitoarele camere agricole vor fi instituţii de utilitate publică, nonprofit, cu personalitate juridică. Potrivit actului normativ, pentru care deocamdată se aşteaptă normele de aplicare, camerele agricole au rol consultativ şi reprezintă principalul partener de dialog al autorităţii publice centrale având competenţe în domeniile agriculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă.
Camerele agricole se vor constitui în urma alegerilor organizate la nivelul fiecărui colegiu zonal cu structuri ierarhic superioare la nivel judeţean, regional şi naţional.
Pentru început, se va alege Comitetul judeţean de iniţiativă, care organizează alegerile conducerii Camerei Agricole, iar apoi se dizolvă. Practic, va fi o procedură asemănătoare ca în cazul alegerilor locale (va fi o campanie "electorală", o listă de candidaţi din rândul specialiştilor agricoli, va fi un birou permanent format din 9 membri etc.). După cum se arată în textul de lege, finanţarea aparatului tehnic operaţional se asigură din cotizaţii ale agricultorilor, dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, donaţii şi/sau sponsorizări, resurse obţinute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii pentru plata serviciilor de asistenţă acordate fermierilor de către viitoarele camere agricole.
164 de proiecte scrise de CA Brăila în 2010
În prezent, Camerele Agricole funcţionează în baza HG 1609/2009 privind înfiinţarea camerelor agricole judeţene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanţă agricolă judetene aflate în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă (ANCA), având statut de instituţii publice descentralizate, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliilor Judeţene. Reprezentanţii fermierilor au contestat necontenit acest act normativ, susţinând că actuala formă de organizare subjugă şi mai mult politicului sectorul agricol.
La acest moment, Camera Agricolă Brăila are o echipă de 20 de salariaţi condusă de Neculai Zotoi, iar potrivit raportului de activitate aferent anului trecut, a realizat 164 de proiecte pentru absorbţia fondurilor comunitare destinate sectorului agricol. "Toate proiectele au fost declarate eligibile şi pentru majoritatea sunt semnate contractele de finanţare. Cele mai multe proiecte, mai precis 64, vizează Măsura 141 - Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă, dar şi Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri, alte 41 de proiecte. De asemenea, am avut câteva proiecte şi pe Măsura 121 privind modernizarea exploataţiilor agricole şi 312 privind încurajarea start-up-urilor", ne-a declarat Neculai Zotoi.
