• după 37 de ani de învăţământ, profesorul pensionar Atena Bâcâilă s-a întors în satul natal, încercând să-şi recupereze pământul rămas moştenire de la tatăl ei • este vorba de 5.000 mp, pentru care a primit act de proprietate încă din anul 2007 • ani la rând, s-a războit cu autorităţile, pentru ca, în final, să fie înştiinţată că nu poate intra nici în posesia unui alt teren, de 1.500 mp, situat în zona parcului Câineni Băi • destinul profesoarei de chimie se împleteşte, în chip tragic, cu al fostei staţiuni balneoclimaterice, ajunsă acum o ruină • Lacul Câineni a secat din pricina secetei şi a nepăsării, iar clădirile fostei staţiuni, precum şi şcoala din localitate, arată ca după bombardament
Legată trup şi suflet de meleagurile natale, o brăileancă de 79 de ani încearcă să-şi regăsească identitatea, întorcându-se în satul natal şi încercând să recupereze pământul lăsat moştenire de tatăl ei, plugarul Stoie Bâcâilă.
După 37 de ani de învăţământ, profesorul pensionar Atena Muşat Bâcâilă, fiu al satului Câineni Băi, comuna Vişani, a ridicat o căsuţă modestă pe meleagurile natale şi s-a retras la ţară, după ce s-a străduit, ani la rând, să recupereze cele 2,5 hectare pe care tatăl său le-a cumpărat cu suma de 1.000.000 de lei în martie 1946, exact pe malul Lacului Câineni. Terenul “de cătiniş şi islaz” făcea parte din Moşia Teohari, judeţul Râmnicu Sărat. Cu toate că a primit titlu de proprietate încă din anul 2007 pentru 5.000 mp “teren cu vegetaţie forestieră aflat pe teritoriul comunei Vişani”, profesoara susţine că a fost amânată la nesfârşit şi că nu a primit ceea ce i se cuvenea de drept nici până astăzi. Pe lângă toate acestea, a solicitat 1.500 mp teren intravilan în zona parcului Câineni Băi, moştenire de familie, şi nici de această dată nu a avut câştig de cauză.
“Deşi sunt moştenitor de drept, nu am primit cei 1.500 mp din acest parc amenajat de fostul prefect al judeţului Râmnicu Sărat, Coşeareanu, din care făcea parte şi comuna Câineni Băi. Am primit trei răspunsuri la petiţiile pe care le-am trimis Prefecturii Brăila şi toate au fost negative. Pentru alţii, însă, acest lucru a fost posibil. Pentru acest lac nu s-a făcut nimic în ultimii ani, sunt doar mărăcini şi mizerie pe marginea lacului, iar vechile clădiri au ajuns ruine”, ne-a spus, cu amărăciune, prof. Atena Bâcâilă, de 79 de ani.
Potrivit adresei din 16 decembrie 2008, semnată de prefectul de atunci al Brăilei, Mihaela Marcu, “parcurile publice reprezintă domeniu public al comunelor”. Totodată, potrivit Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, “terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile”. Drept urmare, cererea profesorului pensionar de la Câineni Băi a fost respinsă, iar primăria Vişani i-a atribuit un alt teren, într-o altă locaţie, teren rămas acum pârloagă.
Mărturia doamnei Ciupercă, fostul administrator al Staţiunii Câineni Băi
Destinul fostei profesoare de chimie, născută la Câineni, se împleteşte în chip tragic cu al satului uitat de lume, pârjolit de soarele arzător al celei mai secetoase veri din câte au fost pe aceste meleaguri.
Satul pare acum pustiu, casele parcă-s abandonate, iar vechile edificii sunt transformate în ruine. Vechea şcoală de la Câineni, vechile pavilioane - cum erau denumite, cândva, somptuoasele vile ale fostei staţiuni - parcul, casa fostului prefect de Râmnic, toate par încremenite în timp. Fără uşi şi ferestre, cu tencuiala căzută şi acoperişul năruit, vechile clădiri arată “ca după bombardament”. Nu e de mirare: satul este îmbătrânit, tinerii au plecat care încotro, pentru un trai mai bun, iar vechea staţiune, de pe urma căreia prosperau şi localnicii, a dispărut de mai bine de douăzeci de ani. O spune Manda Ciupercă, fost administrator al Staţiunii Câineni Băi în perioada 1969-1996, care priveşte cu nostalgie către trecut.
“Staţiunea a aparţinut de Oficiul Judeţean de Turism (OJT) şi avea mai multe vile, unele construite încă de pe vremea regelui, cum era Vila2 sau «Vila Notarilor». Distrugerile au început în anii 1996-1997; acum, toate cele cinci vilele sunt devastate. S-a furat ca-n codru, iar cei care le-au primit în administrare n-au mişcat un deget ca să le întreţină. Aici se făceau băi de nămol calde şi reci şi se tratau reumatismul, afecţiunile respiratorii şi afecţiunile ginecologice. Erau câte 400 de oameni veniţi odată la staţiune. În vile erau doar 210 locuri de cazare, astfel că restul se cazau pe la oamenii din sat. Erau atât de mulţi - câteva mii pe vară - că se intra în 4-5 ture la masă. Veneau din toate satele, mai ales duminica sau de Ziua Recoltei, veneau din Vişani, Amara, Jirlău...”, îşi aminteşte fostul administrator al Staţiunii Câineni Băi.
Ca să ne facem singuri o idee despre ce a fost şi ce a ajuns Câineni Băi, fosta profesoară de chimie, acum pensionar, ne-a condus pe malul lacului sărat, secat acum din pricina secetei şi a nepăsării autorităţilor.
“Aici erau băile reci, iar aici podeţul de lemn. Mai încolo, era pavilionul X”, povesteşte Atena Bâcâilă, arătând înspre ceea ce, odinioară, fusese albia lacului cu proprietăţi miraculoase. Totul în jur este pârjolit de soare, iar lacul este secat. Doar câţiva copaci şi vegetaţie uscată, din dreapta lacului dispărut, amintesc că, odinioară, aici fusese un parc imens, cu arbori seculari, cu bănci şi flori multicolore şi o staţiune care putea rivaliza cu celebra Staţiune Lacu Sărat, aflată la o zvârlitură de băţ de Brăila.
Iar destinul fostei staţiuni balneo, cunoscute încă de la finele secolului XIX, nu este o excepţie. Drumul de la Brăila şi până la Vişani/Câineni Băi este presărat cu “ruine”, iar câmpurile însetate, atât de roditoare odinioară, sunt acum năpădite de buruieni.
“Perla Neagră”, unica investiţie din zona fostei staţiuni
Din vechea staţiune balneoclimaterică de la Câineni Băi, comuna Vişani, nu a mai rămas nimic, iar vechiul centru de tratament şi vechile vile sunt acum transformate în ruine. Cu toate acestea, în vecinătatea lacului sărat, un investitor local a fondat o nouă bază de tratament, destinată turiştilor care vor să facă băi de nămol. E un început. George Dobrică a construit o vilă cu cinci camere a câte trei paturi în zona parcului fostei staţiuni balneo. Alături, lângă vilă, se află un cabinet unde cei interesaţi pot face împachetări cu nămol în tunel cu infraroşu şi alte proceduri specifice. Dobrică a concesionat exploatarea lacului pe o perioadă de 25 de ani de la Agenţia Naţională a Resurselor Minerale, iar când Fondul Proprietăţii de Stat a scos la licitaţie activele deţinute de fostul OJT, adică imobilele fostei Staţiuni Câineni Băi - vilele, căsuţele de lemn, spaţiile pentru tratament, sala de mese, centrala termică etc - şi-a manifestat interesul să le preia. A avut, însă, drept contracandidat firma Cony Sat TV din Galaţi, fostul operator de televiziune prin cablu care a activat până prin anii 2000 şi pe raza municipiului Brăila. Cum era de aşteptat, licitaţia a fost câştigată de firma Cony Sat, care ar fi trebuit să demareze un proiect de reabilitare şi redare în circuitul turistic al imobilelor fostei Staţiuni Câineni Băi. Lucrările au demarat timid, pentru ca, la scurt timp, clădirile să fie lăsate să se năruie de la sine. Ceea ce nu s-a surpat, au furat hoţii. Între timp, firma lui Cătălin Chelu a dispărut pur şi simplu din peisaj. Însuşi Chelu a murit în anul 2014, în Iordania, unde se refugiase după ce fusese condamnat pentru mită.
