In ultima vreme m-am lovit de tot mai multe semne de intrebare privind folosirea laptelui ca sursa de calciu.
Exista, pina nu de mult, un oarecare consens (gresit?) in lumea medicala potrivit caruia locuitorii Americii de Nord nu consuma suficient calciu in dieta lor si aceasta pentru ca nu consuma suficient lapte si produse lactate.
Congresele organizate periodic pe aceasta tema scot in evidenta doua erori fundamentale:
1. Excesiva atentie acordata suplimentelor de calciu;
2. Parerea gresita potrivit careia calciul este sinonim cu produsele lactate.
1. Calciul este un lucru foarte bun pentru organism, element indispensabil pastrarii sanatatii. Totusi, administrarea unui cantitati de calciu crescute, de la 500 mg la 1.500 mg pe zi, exclusiv din suplimente, va rezulta in absorbtia de catre organism a mai putin de 90 mg. Si atunci sa ne miram de ce riscul osteoporozei este asa de mare?
Un alt aspect ar fi un element neglijat multa vreme din perspectiva osteoporozei si anume: consumul de sare. Consumul a 10 g de sare pe zi va elimina, tot zilnic, 70 mg din calciu consumat (si gata absorbit). In acelasi timp, prin consumul a 4 g de potasiu, printr-o alimentatie bogata in fructe si legume, se vor adauga in valoare absoluta 60 mg de calciu pe zi, doar prin micsorarea pierderilor de calciu. De aceea, a ne baza doar pe aportul calciului spre a preveni osteoporoza este ca si cum am avea intr-o echipa de fotbal numai atacanti, fara aparatori.
2. A doua mare greseala este aceea de a incerca sa ne luam necesarul zilnic de calciu, exclusiv din produsele lactate. Tot mai multi specialisti sint de acord ca produsele lactate nu sint cea mai buna sursa de calciu, de vreme ce consumul laptelui genereaza pierderi de calciu din organism, simultan cu absorbtia acestuia, adica "doi incarca, doi descarca".
Astfel, 1/3 din calciul absorbit din lapte si 2/3 din cel absorbit din brinza se elimina. In contrast cu acesta, verdeturile cu continut redus de oxalati furnizeaza destul calciu absorbit. Dintre alimentele cu continut ridicat de oxalati care impiedica absorbtia calciului, si care trebuie consumate cu masura, sint: spanacul, loboda, macrisul, cacaoa si ciocolata (unii mai critici adauga aici si telina, sfecla rosie etc.)
Se pare ca retinolul (Vitamina A) adaugat uneori in laptele de consum (fapt confirmat de cercetari in SUA si Suedia) este cauza unui numar crescut de fracturi de sold. Din perspectiva sanatatii oaselor, laptele devine astfel o mincare otravita, indiferent de multiplele avantaje oferite de consumul retinolului. In contrast, vitamina K consumata din frunzele verdeturilor ne ajuta la mentinerea unor oase puternice si la reducerea substantiala a incidentei fracturilor.
Laptele de vaca nu trebuie sa-l consumam noi, cel putin, nu fara discernamint. Este necesar ca acesta sa hranesca viteii, care isi dubleaza greutatea in 47 de zile si ajung la 150 kg in primul an. De fapt, omul este singura specie de vietuitoare care consuma laptele altei specii si sintem singura specie care consuma lapte mai tirziu de perioada copilariei.
Cautind mai departe, observam ca majoritatea populatiei adulte a globului are o deficienta a enzimei (lactaza) necesara digerarii laptelui. Grasimile din produsele lactate sint un factor de risc important pentru excesul de colesterol si bolile cardiovasculare. Pentru batrini, consumul de lactate este de cele mai multe ori un pericol, grabind procesul de imbatrinire si senilizare. Un simptom semnificativ este prezenta flegmei in git dimineata si tusea usoara dar cronica, insotita de expectoratii.
Lactaza este prezenta in organismul copiilor, dar este in regres dupa virsta de 5 ani. Adultii care au o deficienta a acestei enzime prezinta la consumul de lactate simptome neplacute de balonare, indigestie, diaree, disconfort, etc. Oricum, chiar cele mai sofisticate si bine platite studii si cercetari recunosc ca laptele este benefic daca este consumat inainte de varsta de 30 de ani. Sintem mai ingaduitori cu laptele de capra, de oaie, cu iaurtul si branza telemea.
Specialistii au observat ca populatia din tarile cu cel mai mare consum de produse lactate din lapte de vaca, SUA si Finlanda, sufera mai mult de osteoporoza si are rata fracturilor osteoporotice mai ridicata.
Concluzie: Folosirea in alimentatia adultilor a laptelui si produselor lactate nu este obligatorie pentru pastrarea sanatatii, iar la batrini reprezinta de cele mai multe ori un pericol. O alimentatie cu mai putina sare, bogata in verdeturi, fructe, radacinoase si lapte de soia este o cale mai buna de a avea oase sanatoase si a intirzia aparitia sau dezvoltarea osteoporozei.
Exista, pina nu de mult, un oarecare consens (gresit?) in lumea medicala potrivit caruia locuitorii Americii de Nord nu consuma suficient calciu in dieta lor si aceasta pentru ca nu consuma suficient lapte si produse lactate.
Congresele organizate periodic pe aceasta tema scot in evidenta doua erori fundamentale:
1. Excesiva atentie acordata suplimentelor de calciu;
2. Parerea gresita potrivit careia calciul este sinonim cu produsele lactate.
1. Calciul este un lucru foarte bun pentru organism, element indispensabil pastrarii sanatatii. Totusi, administrarea unui cantitati de calciu crescute, de la 500 mg la 1.500 mg pe zi, exclusiv din suplimente, va rezulta in absorbtia de catre organism a mai putin de 90 mg. Si atunci sa ne miram de ce riscul osteoporozei este asa de mare?
Un alt aspect ar fi un element neglijat multa vreme din perspectiva osteoporozei si anume: consumul de sare. Consumul a 10 g de sare pe zi va elimina, tot zilnic, 70 mg din calciu consumat (si gata absorbit). In acelasi timp, prin consumul a 4 g de potasiu, printr-o alimentatie bogata in fructe si legume, se vor adauga in valoare absoluta 60 mg de calciu pe zi, doar prin micsorarea pierderilor de calciu. De aceea, a ne baza doar pe aportul calciului spre a preveni osteoporoza este ca si cum am avea intr-o echipa de fotbal numai atacanti, fara aparatori.
2. A doua mare greseala este aceea de a incerca sa ne luam necesarul zilnic de calciu, exclusiv din produsele lactate. Tot mai multi specialisti sint de acord ca produsele lactate nu sint cea mai buna sursa de calciu, de vreme ce consumul laptelui genereaza pierderi de calciu din organism, simultan cu absorbtia acestuia, adica "doi incarca, doi descarca".
Astfel, 1/3 din calciul absorbit din lapte si 2/3 din cel absorbit din brinza se elimina. In contrast cu acesta, verdeturile cu continut redus de oxalati furnizeaza destul calciu absorbit. Dintre alimentele cu continut ridicat de oxalati care impiedica absorbtia calciului, si care trebuie consumate cu masura, sint: spanacul, loboda, macrisul, cacaoa si ciocolata (unii mai critici adauga aici si telina, sfecla rosie etc.)
Se pare ca retinolul (Vitamina A) adaugat uneori in laptele de consum (fapt confirmat de cercetari in SUA si Suedia) este cauza unui numar crescut de fracturi de sold. Din perspectiva sanatatii oaselor, laptele devine astfel o mincare otravita, indiferent de multiplele avantaje oferite de consumul retinolului. In contrast, vitamina K consumata din frunzele verdeturilor ne ajuta la mentinerea unor oase puternice si la reducerea substantiala a incidentei fracturilor.
Laptele de vaca nu trebuie sa-l consumam noi, cel putin, nu fara discernamint. Este necesar ca acesta sa hranesca viteii, care isi dubleaza greutatea in 47 de zile si ajung la 150 kg in primul an. De fapt, omul este singura specie de vietuitoare care consuma laptele altei specii si sintem singura specie care consuma lapte mai tirziu de perioada copilariei.
Cautind mai departe, observam ca majoritatea populatiei adulte a globului are o deficienta a enzimei (lactaza) necesara digerarii laptelui. Grasimile din produsele lactate sint un factor de risc important pentru excesul de colesterol si bolile cardiovasculare. Pentru batrini, consumul de lactate este de cele mai multe ori un pericol, grabind procesul de imbatrinire si senilizare. Un simptom semnificativ este prezenta flegmei in git dimineata si tusea usoara dar cronica, insotita de expectoratii.
Lactaza este prezenta in organismul copiilor, dar este in regres dupa virsta de 5 ani. Adultii care au o deficienta a acestei enzime prezinta la consumul de lactate simptome neplacute de balonare, indigestie, diaree, disconfort, etc. Oricum, chiar cele mai sofisticate si bine platite studii si cercetari recunosc ca laptele este benefic daca este consumat inainte de varsta de 30 de ani. Sintem mai ingaduitori cu laptele de capra, de oaie, cu iaurtul si branza telemea.
Specialistii au observat ca populatia din tarile cu cel mai mare consum de produse lactate din lapte de vaca, SUA si Finlanda, sufera mai mult de osteoporoza si are rata fracturilor osteoporotice mai ridicata.
Concluzie: Folosirea in alimentatia adultilor a laptelui si produselor lactate nu este obligatorie pentru pastrarea sanatatii, iar la batrini reprezinta de cele mai multe ori un pericol. O alimentatie cu mai putina sare, bogata in verdeturi, fructe, radacinoase si lapte de soia este o cale mai buna de a avea oase sanatoase si a intirzia aparitia sau dezvoltarea osteoporozei.
