Cafeaua, ale cărei efecte au fost mult timp subiectul unor controverse, este, în general, inofensivă pentru sănătate, ba chiar poate proteja organismul de unele afecţiuni cardiovasculare, dar şi de maladii precum Alzheimer, Parkinson sau a diabetului zaharat - chiar dacă este decofeinizată.
În orice caz, aşa susţin mai multe studii publicate în lume în ultimii ani. In februarie anul curent, o comisie de experţi independenţi ai administraţiei americane - care face recomandări la fiecare cinci ani pentru ghidul dietetic al americanilor, a ajuns la concluzia că, în cele mai multe cazuri, consumul de cafea nu este dăunător sănătăţii.
"Am analizat toate studiile şi niciunul dintre acestea nu conţine vreo dovadă a efectelor nocive ale cafelei asupra sănătăţii, la un un consum moderat de trei-cinci ceşti pe zi," sau de cel mult 500 de miligrame de cofeină, a explicat Miriam Nelson, profesor de nutriţie la Universitatea Tufts din Boston, unul dintre membrii respectivei comisii.
"De fapt, am constatat o reducere a riscului de boli cardiovasculare, de Parkinson, de diabet şi de unele tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de prostată şi cancerul de sân", a adăugat expertul pentru agenţia France Presse.
"Rezultatele sunt solide şi reprezintă o veste bună pentru consumatorii de cafea", a adăugat Nelson.
Să nu exagerăm, totuşi !
Pe de altă parte, Tom Brenna, profesor de nutriţie şi chimie la Universitatea Cornell din New York şi coleg cu Nelson, a subliniat că nu trebuie, totuşi, exagerate beneficiile cafelei, deoarece mecanismul de acţiune al acesteia rămâne neclar. "Ar fi o idee proastă să spunem publicului că această băutură poate vindeca cancerul", a declarat el.
Femeile gravide ar trebui să se limiteze, din precauţie, la circa 200 de miligrame de cofeină pe zi, sau două ceşti de cafea, recomandă nutriţionistul, precizând însă că niciunul dintre aceste studii analizate nu indică vreo legătură între consumul de cafea şi o naştere prematură.
Ambii oamenii de ştiinţă sunt însă de acord că beneficiile cafelei, ale cărei boabe conţin peste 1.000 de molecule diferite, nu se limitează la prezenţa cafeinei, ci pot fi explicate şi prin faptul că aceasta conţine antioxidanţi, cum ar fi polifenolii, prezenţi şi în vinul roşu şi în cacao. Acest lucru ar putea explica rezultatele unui studiu recent efectuat pe un eşantion 25.000 de bărbaţi şi femei din Coreea de Sud, conform căruia persoanele care beau între 3-5 ceşti de cafea pe zi au artere mai sănătoase, obturate de mai puţine plăci de colesterol, considerate responsabile pentru bolile de inimă.
