• deşi legea salarizării unitare şi “revoluţia fiscală” a PSD atrage în continuare critici peste critici atât din sectorul privat, cât şi de la unele categorii de bugetari, nu acelaşi lucru se poate spune când vine vorba despre lefurile celor din conducerea administraţiei • de la 1 ianuarie 2018, primarul şi preşedintele CJ Brăila încasează fiecare net câte 10.003 lei (15.200 lei brut), iar în consecinţă, consilierii care primesc lunar indemnizaţii însemnând 9% din lefurile liderilor, se bucură de mai mulţi leuţi pe carduri • pentru o şedinţă ordinară de câteva ore şi 1-2 întâlniri la Comisii, aleşii locali primesc 900 lei în mână (1.549 lei brut) • asta în condiţiile în care unii consilieri au fost muţi de la începutul mandatului, sau abia au deschis gura pentru a transmite că nu votează la câte un proiect la care se aflau în incompatibilitate • iar o frunzărire a rapoartelor de activitate pe 2016-2017, arată cât de “intens” performează aleşii noştri pentru lefurile primite din bani publici
Legea salarizării unitare şi deja celebra “revoluţie fiscală” a Guvernării PSD-ALDE au stârnit un val uriaş de critici venite în special din mediul privat, dar şi din partea unor categorii de bugetari. Deşi aceste măsuri aduc indemnizaţii mai mari parlamentarilor dar şI creşterea sumelor forfetare, mai nou, se vorbeşte despre mai puţini bani alocaţi mamelor pentru creşterea copiilor, ca un efect secundar al “revoluţiei fiscale”. Dar la fel ca în Parlament, situaţia pare destul de roz în zona aleşilor locali. Dacă aruncăm o ocheadă în sectorul indemnizaţiilor liderilor administraţiilor locale, vom observa că lefurile primarului şi ale preşedintelui CJ Brăila au fost majorate recent la 17.100 lei (brut), deci 10.003 lei în mână, astfel că nici consilierii municipali şi judeţeni (care sunt plătiţi în baza unei formule de calcul cu 9% din indemnizaţiile celor doi lideri) nu stau deloc rău la capitolul bani, indiferent de performanţele reale din consilii. Pe scurt, începând cu 1 ianuarie 2018, aleşii noştri încasează lunar 1.539 lei brut, deci un net de 900 lei pentru participarea la o şedinţă ordinară pe lună şi 1-2 întâlniri la Comisiile de specialitate. Cu alte cuvinte, aproape 214 euro le intră lunar în buzunar pentru aproximativ 6 ore de activitate. Iar dacă unii consilieri fie la municipiu, fie la judeţ, se agită şi încearcă să vină cu proiecte, iau cuvântul în plen, sau semnalează unele probleme venite din partea cetăţenilor, alţii preferă să doarmă “în ultima bancă” şi când deschid gura la şedinţe, o fac de cele mai multe ori pentru a anunţa că nu participă la votul vreunui proiect în cazul căruia s-ar afla în stare de incompatibilitate. Şi o dovadă a “muncii intense” prestate de către unii consilieri locali şi judeţeni o reprezintă chiar propriile rapoarte de activitate (acelea câteva care au fost depuse şi prezentate pe site-urile instituţiilor) din ultimii doi ani, unele fiind scrise chiar prin metoda “copy-paste”.
Cât câştigă aleşii Brăilei de la 1 ianuarie 2018
Trebuie precizat că indemnizaţia consilierilor municipali şi judeţeni a fost majorată, recent, în iulie 2017, odată cu intrarea în vigoare a legii salarizării. La vremea respectivă s-a stabilit ca leafa consilierilor să fie mărită de la 5% la 9% din indemnizaţia primarului, respectiv preşedintelui Consiliului Judeţean. Mai exact, câte 3% pentru fiecare şedinţă ordinară şi pentru fiecare din cele 1-2 şedinţe ale comisiilor de specialitate. De asemenea, s-a luat hotărârea ca indemnizaţia să nu se acorde pentru neparticiparea (motivată sau nu) consilierilor la şedinţele ordinare de CLM şi pentru absentarea nemotivată la CJ Brăila.
Ca o paranteză, în prezent, Consiliul Local Municipal Brăila este format din 27 de membri: cei doi viceprimari PSD Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea, 12 colegi de partid ai acestora - Sorin Boşneag, Loredana Virgina Badiu, Răzvan Popescu, George Marius Caranica, Marian Neta, Peru Gojan, Valentin Pătârlăgeanu, Adrian Goanţă, Florin Dumitru, Cornelia Neacşu, Eduard Herera Petrescu, Cristiana Voineag; 7 PNL-işti - Petrică Popa, Sorin Ioniţă, Cristian Pricop, Adrian Tabarac, Constantin Sârbu, Raluca Bucur, Marian Fusea; 2 de la ALDE - Daniela Rădulescu şi Dan Păun; 3 PND-işti - Bogdan Botea, Adrian Traian şi Gina Ilie; precum şi consilierul municipal independent - Lucian Căprariu. De la începutul mandatului o altă parte dintre aleşi au renunţat la fotoliile din CLM, demisionând din varii motive: PNL-iştii - Cătălin Hagiu, Costel Bălan şi PSD-iştii Silviu Mangiurea şi Marius Pisică.
La Consiliul Judeţean, avem 33 de membri cu tot cu preşedintele Francisk Chiriac (PSD). Vicepreşedinţii Ionel Epureanu (PSD) şi Cătălin Murea (ALDE);
PSD-ştii Florin Mircea, Ionel Avram, Marius Dobrotă, Viorel Mortu, Lucian Şerbu, Daniela Bordea, Carmen Elena Bănică, Florin Petre, Dumitru Văduva, Fănel Burtea, Aurel Dumitru, Dumitru Munteanu; George Turiac de la ALDE; PNL-iştii - Alexandru Dănăilă, Florin Cîrligea, Vasile Cortez, Dănuţ Lungu, Ovidiu Nechita, Marian Sîrbu, Ionel Enuţă, Vasile Constantin Varga, Laurenţiu Chiru, Adrian Vacu, Mario Spiridon Da'Ros, Alfredo Pascale; PMP-iştii Viorel Botea, Ionel Adetu; PND-iştii Simona Drăghincescu şi Cătălin Iordache, precum şi consilierul independent - Marian Căpăţînă. Şi aici au mai fost câţiva membri care au renunţat la mandate: actualii deputaţi Emilia Meiroşu şi Nicu Niţă (PSD), colegii lor Carmelia Dragomir Bălănică (la Ministerul Mediului), Adrian Rîndunică (secretar de stat la Ministerul Muncii) şi Vasile Broască de la PNL.
Revenind la indemnizaţii, până în iulie 2017, primarul Brăilei, Marian Dragomir avea o leafă brută de 6.560 lei. Odată cu intrarea în vigoare a legii salarizării, indemnizaţia acestuia a crescut undeva la 8.528 lei. Tot atunci indemnizaţia consilierilor a cunoscut o primă creştere. Acum, potrivit secretarului municipiului, Ion Drăgan, de la 1 ianuarie 2018, situaţia indemnizaţiilor se prezintă în felul următor: primarul Marian Dragomir primeşte o leafă de 17.100 lei (brut), deci 10.003 lei (net). Cei doi viceprimari au o indemnizaţie lunară de 15.200 lei (brut), deci un net de 8.892 lei. Şi cum leafa consilierilor este legată direct de cea a edilului-şef, un membru CLM primeşte în prezent 1.539 lei (brut), deci 900 lei net.
De asemenea, dacă până în iulie 2017, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, avea o indemnizaţie lunară de 7.240 lei brut, ulterior, leafa i-a fost mărită la 9.412 lei brut. De altfel, cei doi vicepreşedinţi Ionel Epureanu (PSD) şi Cătălin Murea (ALDE) aveau câte 6.000 lei fiecare, iar începând cu luna august 2017 au încasat câte 7.800 lei brut. Ei bine, odată cu 1 ianuarie 2018 situaţia la Consiliu se prezintă identic cu cea de la Primărie. Potrivit informaţiilor furnizate de Roxana Costea, directorul pe “Resurse Umane” al CJ Brăila: preşedintele primeşte lunar o indemnizaţie de 17.100 lei brut, deci 10.003 lei net, la fel ca primarul. În acelaşi timp, cei doi vicepreşedinţi Ionel Epureanu şi Cătălin Murea primesc fiecare câte 15.200 lei brut, deci 8.892 lei net. Consilierii judeţeni - 1.538 lei (brut), deci 899 lei net, după cum ne-a declarat Costea.
Nu toţi consilierii s-au arătat mulţumiţi de creşterile indemnizaţiilor
Precizăm că în luna iulie 2017, la momentul votului proiectului de hotărâre privind stabilirea indemnizaţiei maxime lunare a consilierilor judeţeni, pentru perioada 1 iulie 2017 - 31 decembrie 2021, nu toţi membrii CJ Brăila s-au arătat încântaţi de primele majorări. PND-istul Cătălin Iordache, dezamăgit de circul din timpul şedinţelor Consiliului, a propus ca diferenţa în plus să fie donată de către fiecare consilier către un cămin de copii.
“Este la latitudinea fiecărui consilier ce face cu indemnizaţia”, i-a răspuns la vremea respectivă şeful CJ Brăila, Francisk Chiriac.
La rândul său, liberalul Ovidiu Nechita a criticat faptul că există o discrepanţă enormă între indemnizaţia preşedintelui CJ a vicepreşedinţilor şi cea a consilierilor, având în vedere că oricare dintre aleşi poate ocupa fotoliile de conducere. Nechita s-a referit atunci la faptul că spre deosebire de primar care a fost investit în urma votului cetăţenilor, Chiriac a fost numit preşedinte, potrivit legii, de către membrii CJ Brăila, ca urmare a unei decizii a majorităţii PSD.
De altfel, proiectul de hotărâre a fost aprobat atunci cu 20 voturi “pentru” şi 11 abţineri din partea liberalilor.
Cât de «intensă» este activitatea membrilor CLM şi CJ Brăila
Dacă unii consilieri municipali şi judeţeni încearcă să vină cu idei, propuneri, au proiecte de hotărâri proprii (în special cei din opoziţie - PNL şi consilierii independenţi), sau cel puţin au intervenţii în plen şi ridică diferite probleme semnalate de cetăţeni, alţii sunt extrem de timizi şi scumpi la vorbă. Există cazuri în care consilierii nu au deschis gura nici măcar o dată în plen sau în care singurele intervenţii s-au limitat la banalul: “nu votez la acest proiect”, din cauza că s-ar afla în incompatibilitate sau conflict de interese.
Chiar dacă unii dintre ei au mai avut câte vreo intervenţie sau poate au avut activităţi pozitive în afara CLM, într-o astfel de situaţie a timidităţii sau semimuţeniei la CLM se regăsesc: Herera Eduard Petrescu, Florin Dumitru, Cornelia Neacşu, Cristiana Voineag, Badiu Virginia Loredana, Valentin Pătârlăgeanu, Petru Gojan de la PSD, Marian Fusea şi Raluca Bucur de la PNL, Daniela Rădulescu şi Dan Păun de la ALDE, Adrian Traian şi Gina Ilie de la PND. Cert este că abia la începutul acestui an, cu ocazia dezbaterilor la proiectul pe buget, câţiva dintre PSD-iştii de mai sus (Neacşu, Pătârlăgeanu şi Badiu) au luat cuvântul pentru a demonta amendamentele PNL. De asemenea, o parte dintre aceştia au fost forţaţi să vorbească ceva mai mult în plen, atunci când au ocupat fotoliul de preşedinte de şedinţă.
Din păcate, nici la CJ Brăila astfel de cazuri nu sunt puţine. De exemplu, vicepreşedintele Cătălin Murea (ALDE) nu a luat cuvântul niciodată, de la începutul mandatului până în prezent, alături de colegul său de partid George Turiac, Ionel Adetu de la PMP şi Florin Petre de la PSD. Şi exemplele cu cei care rareori au ceva de spus în plen pot continua cu: PSD-iştii Ionel Avram, Fănel Burtea, Dumitru Văduva, Daniela Bordea, Carmen Bănică şi PNL-iştii Ionel Enuţă, Mario Da'Ros, Alfredo Pascale şi Laurenţiu Chiru.
De altfel, intervenţiile consilierilor pot fi urmărite în procesele verbale ale şedinţelor postate pe site-urile CLM şi CJ Brăila.
Rapoarte puţine, subţiri şi uneori copy-paste
O dovadă cât se poate de clară a activităţii “bogate” a aleşilor locali o constituie tocmai rapoartele pe care sunt obligaţi să le depună anual şi care sunt postate pe site-urile instituţiilor, tocmai pentru a fi consultate de cetăţeni. Pe lângă faptul că mulţi dintre consilieri nu le-au depus (sau dacă au făcut-o, documentele nu au fost urcate pe pagina online a Primăriei şi a CJ Brăila), multe dintre cele prezentate sunt extrem de subţiri şi în unele cazuri realizate fără prea mult efort, prin metoda copy-paste.
De exemplu, până acum, pentru activitatea din 2016, pe site-ul Primăriei au fost postate rapoartele a doar 13 consilieri. Pentru 2017, doar doi consilieri (viceprimarul Jantea şi PSD-istul Goanţă, ambii cu rapoarte depuse şi pentru anul precendent) apar în baza de date. Dacă raportul Doiniţei Ciocan nu poate fi accesat dintr-o eroare tehnică, în cazul celorlalţi PSD-işti rapoartele de activitate înseamnă 2 - 3 pagini, în majoritatea situaţiilor fiind vorba despre o prezentare succintă a numărului de şedinţe la care consilierii au participat, comisii, Consilii de Administraţie sau chiar festivităţi.
Cei trei PNL-işti care au depus rapoartele pe 2016 (Bucur, Fusea şi Ioniţă) s-au limitat la 1-2 pagini de persoană, însă nu uită să puncteze, printre altele, că au venit şi cu amendamente la proiectele dezbătute în CLM, ceea ce este adevărat. PND-iştii Bogdan Botea şi Gina Ilie, în 2016 au prezentat rapoarte de 1 pagină, în care menţionează printre altele colaborări cu compartimentele din cadrul Primăriei, intervenţii şi interpelări, dar şi participarea la unele evenimente organizate de administraţia locală.
La Consiliul Judeţean, un număr mai mare de membri a depus rapoarte de activitate, însă trebuie precizat că aceştia nu au prezentat documentele pe aceeaşi perioadă de timp. Unii s-au limitat la ce au făcut pe anul 2016, alţii au depus în 2017 un raport care vizează perioada de la începutul mandatului până atunci. Ei bine, preşedintele Francisk Chiriac, are un raport de 62 de pagini în care este prezentată pe larg activitatea administraţiei publice locale, precum şi cea a instituţiilor subordonate CJ-ului şi nu neapărat ceea ce a făcut el. Vicepreşedintele Ionel Epureanu are un raport de 16 pagini, în care prezintă punctual proiectele la care se lucrează pe direcţiile pe care le are în subordine. Exemplul i-a fost urmat şi de Cătălin Murea, care deşi şi-a prezentat raportul de activitate ceva mai târziu, a avut grijă ca documentul să aibă tot 16 pagini. Acesta prezintă de asemenea activităţile instituţiilor pe care le-a avut în subordine. Ceilalţi 7 pesedişti care au depus raportul de activitate s-au limitat la 1-3 pagini. O parte dintre aceştia au punctat chiar că au avut întâlniri cu cetăţenii din comune, cum este cazul lui Ionel Avram şi alţii, însă fără a preciza vreo concluzie. Unii consilieri au înşiruit toate şedinţele de CJ Brăila la care au luat parte, menţionându-le şi pe cele la care au absentat şi cam atât, cum este cazul lui Şerbu şi nu numai. Ca o paranteză, tot în sectorul PSD, nu trebuie omise nici rapoartele de activitate depuse de Carmelia Bălănică şi Adrian Rîndunică (în prezent activi la nivel guvernamental): documente de o pagină fiecare, foarte asemănătoare, ambele realizate pe aceeaşi schemă de lucru cu un punct în plus sau în minus unul faţă de celălalt.
Câte o pagină au scris şi PMP-iştii Ionel Adetu şi Viorel Botea în raportul de activitate. Şi în cazul acestora documentele seamănă izbitor, pe scurt doar comisiile şi ordinea punctelor prezentate diferă. Ceilalţi parteneri ai social-democraţilor, PND-iştii Simona Drăghincescu şi Cătălin Iordache au venit fiecare cu câte 6 pagini. În cazul şefei PND vorbim despre primele 6 luni de activitate, în cazul lui Iordache, despre iunie 2016 - septembrie 2017. Cei doi prezintă la început comisiile şi CA-urile şi AGA din care fac parte, după care dau copy-paste unor articole din Legea 215 a administraţiei publice locale, pentru ca abia la finalul documentului să enumere succint câteva dintre realizările lor, printre care şi problemele ce le-au fost semnalate în urma discuţiilor cu cetăţenii. Consilierul independent Marian Căpăţînă prezintă într-un raport de 3 pagini faptul că face parte din Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean, la Spitalul de Pneumoftiziologie şi la Filarmonica brăileană. De asemenea, povesteşte despre audienţe cu cetăţenii, fără a da detalii, dar şi despre faptul că a oferit sprijin pentru desfăşurarea Festivalului de Jazz “Johnny Răducanu” şi pentru Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală “Nicăpetre”.
Ei bine, cazul cel mai penibil la capitolul rapoarte de activitate, aparţine fără îndoială taberei PNL. Deşi nu pot fi criticaţi că nu au venit cu proiecte, amendamente sau că nu au luat cuvântul în plen şi cu alte ocazii, consilierii judeţeni PNL au dat pur şi simplu copy-paste rapoartelor, luându-se unul după altul. Cu mici excepţii (Dănăilă, Nechita, Chiru şi Lungu), care s-au străduit să schimbe măcar câteva elemente din document, ceilalţi liberali au luat acelaşi document inspirat din ceea ce au scris ceilalţi, l-au printat şi semnat separat. Una peste alta, în “raportul comun” de activitate, PNL-iştii povestesc pe scurt (în 2 pagini) că au participat la şedinţe şi că au avut audienţe cu cetăţenii la sediul partidului şi în teritoriu (în comunele din judeţ), precizând o serie de probleme ce le-au fost aduse la cunoştinţă.
