Personal, am un dinte impotriva PSD. Consider ca a compromis in ultimul hal social-democratia, doctrina care a facut cariera in tari civilizate, cum ar fi, de exemplu, Suedia. PSD are atita treaba cu social-democratia, cita are Gigi Becali cu bunele maniere. Nu sint activist de stinga, motiv pentru care nu am votat si mi-e greu sa cred ca am sa pun vreodata stampila pe PSD. Ca nu votez eu cu PSD, nu cred ca va intereseaza in mod deosebit. Pe mine insa ma intereseaza. Si ma intereseaza, mai ales, faptul ca de-acum incolo si mai putini oameni vor vota PSD. Instalarea lui Marian Vanghelie intr-o pozitie cheie, cum este cea de presedinte executiv al PSD Bucuresti, este o veste "excelenta", vorba lui Antonie Iorgovan, care a ironizat alegerea lui "care este".
Aflat intr-o evidenta lipsa de idei, liderul PSD, Mircea Geoana, a motivat astfel alegerea lui Vanghelie: "Cum e posibil ca Marian sa fie votat de toti profesorii din Sectorul 5, iar in tara profesorii sa nu ne voteze?" Geoana a luat-o razna! El se face ca uita ca in Rahova si Ferentari, acolo unde Marian Vanghelie este jupin de sector, nu profesorii reprezinta majoritatea electoratului. Geoana rebrenduieste partidul, mizind pe o noua prezentare, pariind pe semianalfabeti, smardoi si mahalagii. Cu Marian Vanghelie in primele rinduri, Geoana viseaza sa readuca partidul acolo unde era in decembrie 2004, adica undeva la 35%. Vanghelie are un atu in mineca: tupeul fantastic. La fel ca si Gigi Becali, numai ca nu are charisma si banii patronului Stelei.
In acest moment, cel mai mare partid din Romania (caci, orice s-ar spune, PSD este cel mai intins partid din tara) nu are un candidat la presedintie. Nastase este tinut in viata de aparate, Geoana este pe linga subiect, iar doctorul Oprescu a luat prea multe batai la Primaria Capitalei, incit sa mai aiba curaj sa candideze. N-ar fi exclus sa ne trezim cu Marian Vanghelie candidat, in conditiile in care PSD nu da semne ca ar incerca sa formeze un baiat serios pentru a-i tine piept lui Basescu in 2009. Nu cred nici macar o secunda in succesul lui Vanghelie, desi in Romania s-a cam patentat ideea potrivit careia pentru a reusi in viata nu trebuie sa stii prea multa carte, ci sa fii descurcaret, sa dai tare din gura si sa sari si la bataie daca imprejurarile o impun. Ingrijorator mi se pare ca niste insi scoliti prin strainatate, care colectioneaza tablouri, limuzine sau ce naiba or mai colectiona ei in afara de conturi bancare, au ajuns sa creada ca salvarea lor ca politiceni poate veni din partea unui personaj care joi, 13 aprilie 2006, dupa ce a fost ales presedinte executiv, si-a dovedit maiestria in exprimarea gindurilor profunde: "Ii multumesc lui Mircea Geoana ca cred ca a schimbat ceva in partid". De-abia astept sa urmaresc pe posturile TV dezbaterile electorale din 2009, cu Vanghelie, Becali si Vadim la aceeasi masa! Hai Romania, hai ai nostri!
Aflat intr-o evidenta lipsa de idei, liderul PSD, Mircea Geoana, a motivat astfel alegerea lui Vanghelie: "Cum e posibil ca Marian sa fie votat de toti profesorii din Sectorul 5, iar in tara profesorii sa nu ne voteze?" Geoana a luat-o razna! El se face ca uita ca in Rahova si Ferentari, acolo unde Marian Vanghelie este jupin de sector, nu profesorii reprezinta majoritatea electoratului. Geoana rebrenduieste partidul, mizind pe o noua prezentare, pariind pe semianalfabeti, smardoi si mahalagii. Cu Marian Vanghelie in primele rinduri, Geoana viseaza sa readuca partidul acolo unde era in decembrie 2004, adica undeva la 35%. Vanghelie are un atu in mineca: tupeul fantastic. La fel ca si Gigi Becali, numai ca nu are charisma si banii patronului Stelei.
In acest moment, cel mai mare partid din Romania (caci, orice s-ar spune, PSD este cel mai intins partid din tara) nu are un candidat la presedintie. Nastase este tinut in viata de aparate, Geoana este pe linga subiect, iar doctorul Oprescu a luat prea multe batai la Primaria Capitalei, incit sa mai aiba curaj sa candideze. N-ar fi exclus sa ne trezim cu Marian Vanghelie candidat, in conditiile in care PSD nu da semne ca ar incerca sa formeze un baiat serios pentru a-i tine piept lui Basescu in 2009. Nu cred nici macar o secunda in succesul lui Vanghelie, desi in Romania s-a cam patentat ideea potrivit careia pentru a reusi in viata nu trebuie sa stii prea multa carte, ci sa fii descurcaret, sa dai tare din gura si sa sari si la bataie daca imprejurarile o impun. Ingrijorator mi se pare ca niste insi scoliti prin strainatate, care colectioneaza tablouri, limuzine sau ce naiba or mai colectiona ei in afara de conturi bancare, au ajuns sa creada ca salvarea lor ca politiceni poate veni din partea unui personaj care joi, 13 aprilie 2006, dupa ce a fost ales presedinte executiv, si-a dovedit maiestria in exprimarea gindurilor profunde: "Ii multumesc lui Mircea Geoana ca cred ca a schimbat ceva in partid". De-abia astept sa urmaresc pe posturile TV dezbaterile electorale din 2009, cu Vanghelie, Becali si Vadim la aceeasi masa! Hai Romania, hai ai nostri!
