Boboc a fost primul care a intrat în această cursă, promiţând, cu demisia pe masă, 2.500 de locuri de muncă în primii 2 ani de mandat, dacă va fi ales primar. Detalii ample despre modul în care candidatul PNL consideră că va reuşi acest lucru puteţi găsi pe site-ul ziarului nostru, la secţiunea "Bătălia pe proiecte. Fapte, nu vorbe. Proiecte, nu promisiuni"
Reamintim ca ziarul nostru a lansat campania "Bătălia pe Proiecte", pe 9 aprilie, după modelul celei derulate la alegerile locale din 2012. În încercarea de a schimba măcar un pic modul de a face politică la Brăila şi de a tempera "valul" de promisiuni deşarte şi de "viziuni" fără acoperire din timpul campaniilor electorale, ziarul nostru le propune cititorilor şi candidaţilor la alegerile locale o platformă de dezbatere axată pe PROIECTE REALIZABILE. Având în vedere numărul mare de candidaţi, pentru o comunicare cât mai rapidă, aşteptam pe adresa de e-mail redactie@obiectivbr.ro proiectele celor interesaţi să intre în această bătălie de bun simţ, pentru o politică altfel. Avem însă câteva condiţii: proiectele să fie concrete, să conţină surse de finanţare şi termene de implementare, iar candidatul respectiv să le "joace" cu demisia pe masă. Cotidianul nostru lansează invitaţia tuturor candidaţilor de la alegerile locale din acest an. Proiectele asumate de candidaţi vor fi mediatizate de cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" şi se vor afla la dispoziţia cititorilor noştri pe site-ul www.obiectivbr.ro până la finalul campaniei electorale.
Economie la buget
Una dintre principalele probleme ale brăilenilor, prezenţa în număr mare a câinilor fără stăpân, reprezintă o provocare pentru candidatul liberal la Primăria Brăila, Cătălin Boboc. El este dispus să rezolve în maxim un an problema câinilor comunitari sau, dacă nu, să îşi dea demisia.
În acest moment se estimează că în Brăila există 6.000 de câini vagabonzi, aflaţi liberi pe străzi. Cătălin Boboc spune că municipalitatea deţine un teren de aproximativ două hectare, în zona staţiei de epurare, pe strada Eroilor, afară din oraş. Pe acest teren ar putea fi construit un padoc, iar marele avantaj este accesul, care se poate face pe drumul deja existent.
Investiţia ar putea costa 150 - 200.000 de euro, bani ce ar urma să fie alocaţi din bugetul local. În cazul în care aceşti bani nu ar exista, ei ar putea fi luaţi cu împrumut, cu dobândă modică de 1%, de la Banca Europeană de Investiţii (B.E.I.) sau de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.).
La o rată de prindere, în medie, de 30 de câini pe zi, cât este posibil cu actuala structură de ecarisaj a municipalităţii, în aproximativ 200 de zile lucrătoare ar putea fi prinse şi duse în padoc toate patrupedele aflate astăzi pe străzile oraşului. Cătălin Boboc spune că următorul pas va fi încheierea de parteneriate cu medicii veterinari din oraş şi cu ONG-uri de protecţie a animalelor, în vederea sterilizării şi îngrijirii periodice a câinilor fără stăpân.
În plus, Cătălin Boboc consideră că şi din punct de vedere economic investiţia în padoc ar avea efecte benefice, în condiţiile în care, astăzi, pentru întreţinerea câinilor prinşi de municipalitate se cheltuie 6-7 miliarde de lei vechi, adică 150.000 de euro anual. "Aş schimba complet modalitatea de gestionare a acestei probleme. Aş organiza o licitaţie, în urma căreia un ONG sau o asociaţie să preia administrarea padocului şi să se ocupe de hrana, de sănătatea şi de întreţinerea câinilor. Aportul municipalităţii s-ar putea rezuma la sume alocate în baza Legii 350, de sprijinire a ONG-urilor şi a asociaţiilor de protecţie a animalelor. Cu siguranţă, aportul din fonduri publice va fi mult mai mic", spune Boboc.
El consideră că nu eutanasierea este soluţia, evident, cu excepţia exemplarelor bătrâne sau foarte bolnave, şi aruncă o provocare către comunitate: adopţia, fie şi temporară, a animalelor. "Ceea ce propun este o cale paşnică, şi nu un război pe care îl declarăm animalelor. În egală măsură, mizez şi pe o puternică latură educativă a acestui demers. Oamenii trebuie să redescopere că în spatele câinelui se ascunde un prieten, şi nu agresorul de la colţul blocului. Relaţia de prietenie trebuie să devină una firească, de aceea padocul va avea uşa deschisă pentru toţi cei care vor dori să îngrijească sau să adopte un animal, fie doar şi pentru un week-end. Spiritul de voluntariat, mai ales în rândul copiilor şi adolescenţilor, ar putea căpăta, astfel, substanţă. În plus, ne aşteptăm să atragem parteneri şi din mediul privat la un astfel de demers. Aceştia ar putea contribui cu produse, cu hrană pentru animale", a precizat Cătălin Boboc. Candidatul PNL a propus ca proiectul de adopţie să se numească "Zdreanţă vrea o casă şi nouă ne pasă", dar este deschis la orice altă propunere mai inspirată, venită din partea iubitorilor de animale.