Drogurile necunoscute, pericol de moarte pentru brăileni! Aceasta a fost "tuşa" zilei de joi, în cadrul unei întâlniri de la care n-au lipsit cei mai importanţi factori de decizie din judeţ. Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Brăila şi-a prezentat, ieri, în sala rondă a Prefecturii Brăila, Raportul de Activitate pentru anul 2015, moment la care au fost prezenţi şi reprezentanţii altor instituţii cu putere de decizie, coerciţie şi monitorizare din judeţ şi chiar din regiune.
Astfel, după ce Olga Condrat, şefa Centrului Antidrog de la noi a arătat că, surprinzător, la Brăila a scăzut incidenţa consumului de etnobotanice şi droguri de mare risc, şeful Serviciului de Criminalitate Organizată, cms. şef George Ionescu a luat cuvântul şi a punctat două aspecte pe cât de actuale, pe atât de îngrijorătoare.
"Din punctul nostru de vedere este o creştere alarmantă a consumului, dar şi a traficului. Sunt două cauze: una ar fi apariţia unor substanţe noi interzise, care nu sunt prinse în lege, motiv pentru care trebuie mereu să căutăm infracţiuni conexe pentru a-i agăţa pe aceşti dealeri. Chiar nu putem face faţă abilităţii lor. A doua cauză este incidenţa crescută la nivelul tinerilor şi foarte tinerilor: dacă dispare un dealer, apar doi şi produc permanent noi şi noi substanţe. Laboratoarele noastre nu pot spune totul despre aceste substanţe. Numărul dosarelor penale s-a dublat, facem tot ce ne stă în putinţă dar, aşa cum spuneam, apar mereu şi mereu dealeri noi şi substanţe noi, unele mai ieftine care ajung şi la copii de 14 ani", a declarat cms. şef George Ionescu.
Acesta a amintit şi de una dintre reţelele prinse anul trecut de instituţia pe care o coordonează, o reţea formată din patru brăileni din mediul rural, cărăuşi de cocaină în stomac, spre Africa şi America de Sud.
"Cărau şi câte un kilogram de produs. O singură fată din grup putea duce două kilograme şi aceasta era şi cel mai bine plătită. Ei nu beau apă, cafea, nimic după ce înghit, dar fata asta n-a mai putut şi în avion a băut o cafea, aşa au şi fost prinşi cărăuşii", a detaliat cms. şef George Ionescu.
Adevărul despre lupta antidrog
În cadrul aceleiaşi întâlniri, Angela - Mihaela Ene, Şef Birou Regional Antidrog Galaţi a punctat buna colaborare dintre instituţiile de resort din zona Sud- Est, în speţă cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT), "consumul şi traficul de droguri fiind un fenomen complex care afectează întreg mediul social".
De altfel şi Olga Condrat, şefa Centrului Antidrog de la noi a prezentat o hartă a acestui flagel la nivel naţional şi astfel a rezultat că Zona Sud - Est ocupă locul al II-lea după capitală şi centru în acest domeniu.
"Totuşi, la noi s-a înregistrat un declin. După explozia de cazuri de consum de etnobotanice din 2010, acum este în scădere acest fenomen. Canabisul a rămas cel mai consumat drog. Brăila este în zona de risc mediu, atunci când vorbim despre substanţele psihotrope/ psihoactive", a declarat Olga Condrat.
Cum la întâlnire au fost prezenţi şi prefectul Nicu Olteanu şi subprefectul Marius Ţiripa, aceştia au ţinut să puncteze importanţa pe care trebuie s-o dea autorităţile şi societatea civilă prevenirii şi consilierii.
"Trebuie să lucrăm mai mult şi la nivelul mediului familial, la educaţie. Acei copii, cum aud unii de 14 ani, trebuie să primească informaţii din mediul şcolar, dar mai ales din acela familial. (...) Poate n-ar fi rău ca la şedinţele cu părinţii să vină şi câte unul, doi reprezentanţi de la Antidrog sau Poliţie să transmită informaţii cât mai corecte despre aceste pericole", a susţinut subprefectul Marius Ţiripa.
Minorii, cei mai expuşi consumului de droguri
La rându-i, simţind nevoia să nuanţeze modul în care se desfăşoară unele întâlniri ale oficialilor cu publicul ţintă, reprezentantul DJTS, Nicu Pascu, a susţinut: "N-ar fi rău ca în deplasările noastre să meargă un reprezentant de la Combaterea Criminalităţii Organizate fiindcă, vă spun drept, şi nouă ne este teamă".
Comisarul şef George Ionescu, vizat de invitaţia reprezentantului DJTS, a invocat criza crasă de personal de la nivelul instituţiei şi complexitatea fenomenului: "Vă spun că dacă ar fi să deleg pe cineva să meargă cu dumneavoastră acela aş fi tot eu. Toţi ceilalţi colegi ai mei au o încărcătură mare de dosare, activităţi de teren şi nu numai".
În acelaşi context, s-a arătat că, numai anul trecut, 162 de brăileni, îndeosebi cu vârste între 14 şi 20 de ani, au ajuns la UPU în urma consumului de substanţe interzise, iar alţi 493, cu vârste de până la 30 de ani au primit tratament de specialitate la Psihiatrie în urma consumului de psihoactive, inclusiv alcool. Serviciul de Medicină Legală a înregistrat 14 decese din cauza alcoolului şi unul din pricina drogurilor. De menţionat că cifrele similare din 2014 sunt la jumătate.
Nu mai puţin de 540 de expertize pentru alcool a cerut Poliţia Judeţului, prin Serviciul Rutier, pentru consum de alcool şi trei pentru consum de substanţe psihoactive. 22 de persoane consiliate sunt în mediul privativ de libertate la Brăila. Cele mai frecvente droguri de la noi sunt în prezent, în afară de substanţele noi, artizanale, greu identificabile prin laboratoarele omologate: Cannabis, rezină de cannabis, ecstasy şi etnobotanice.
Zeci de proiecte la nivelul Brăilei
Principalele instituţii implicate, Inspectoratul Şcolar şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean, au fost, de altfel, prezente în toate parteneriatele de profil din proiectele Centrului Antidrog. "Să lucrăm la bază, să o luăm de jos", spunea şi cms. şef Didi Miler, directorul Penitenciarului Brăila. Idee la care achiesează şi cms. şef Valentin Condruz, adjunctul inspectorului şef al Poliţiei judeţului, dar şi toate ONG-urile ce activează în Brăila.
Dovadă că există interes pentru educarea tinerei generaţii stă faptul că prevenirea a fost "predată" în primul rând în şcoli, grădiniţe şi licee prin proiecte de genul "Viaţa şi sănătatea pe primul loc", "Adolescenţa fără dependenţă", "SNPP, Substanţele noi cu proprietăţi psihoactive - un pericol real (2015, 2016), "Mind over temptation", "Sport şi sănătate în aer liber, izvor de energie!".
Prevenirea a ajuns chiar şi în unităţile militare, în comunităţi, biserici, în biblioteci, săli de sport, parcuri şi mai ales în mediul privativ de libertate prin proiecte de tipul: "Fred goes net- intervenţii timpurii pentru consumatorii care au fost identificaţi pentru prima oară", "Familie sănătoasă, cămin fericit", "Fii precaut!", "Înarmează-te cu informaţii!" şi lista poate continua.
Altfel de măsuri cu final pe termen lung
Din acţiunile Centrului Antidrog enumerăm şi colaborarea cu Protecţia Copilului în vederea realizării proiectului "Înfiinţarea a două centre de consiliere şi găzduire pentru victimele violenţei în familie în judeţul Brăila".
S-a lucrat şi se lucrează îndeosebi pe consumatorii de droguri cunoscuţi, inclusiv pe alcoolici, prin programe la nivelul instituţiilor care custodiază aceste persoane.
"Am avut în vedere şi asigurarea asistenţei integrate pentru consumatorii de droguri aflaţi în centrele de reţinere, de detenţie şi de reeducare precum şi asigurarea continuităţii intervenţiilor de asistenţă după momentul liberării. Programul "Antialcool" este unul de asistenţă psihologică specifică, destinat persoanelor cu antecedente de consum de alcool. Cel "Antidrog" este program de asistenţă psihologică specifică pentru persoanele cu antecedente de consum de droguri", a detaliat Olga Condrat, şefa Centrului Antidrog Brăila.
S-a lucrat chiar şi la răspunsul la întrebarea "Ce fac eu după?!" şi s-a realizat, astfel, proiectul "Egalitate pe piaţa muncii", proiect pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile.
Un hiatus a fost şi va rămâne, cel puţin pentru viitorul apropiat, lucrul în familii, în spaţiul restrâns al societăţii, acolo unde autorităţile ajung de cele mai multe ori doar atunci când se consumă o tragedie.
Muncă de Sisif: cazuri care recidivează din senin
S-a vorbit la un moment dat, în timpul discuţiilor libere, despre scăderea vârstei consumatorilor la chiar 10 sau 12 ani.
"Noi avem în penitenciar tineri, unii din lumea interlopă, pe care-i consiliem în aceste privinţe. Nu e uşor, ei vin din familii cu anumite obiceiuri şi asta se vede. Vorbim chiar şi despre tineri minori care au luat faptele adulţilor. Ştim bine că e o practică, fiindcă una e să primească pedeapsa pentru omor un adult şi alta e un minor, cu două treimi de condamnare", a punctat cms. şef Paul Purcăroiu, directorului Penitenciarului pentru Minori şi Tineri Tichileşti.
La rându-i, Ana Gheorghe, şefa Serviciului Probaţiune de pe lângă Tribunalul Brăila, a dezvăluit din secretele muncii din spatele cifrelor: "Chiar recent am înregistrat un caz al unui tânăr dintr-o familie bună, care se lăsase de droguri în urmă cu doi ani, după o consiliere asiduă. Mi-l amintesc cum ofta şi cât de greu îi era când a renunţat, cât de mult s-a muncit pentru salvarea lui. Acum, după doi ani, s-a apucat din nou - din motive greu de înţeles- şi este după gratii".
Prezent la dezbateri, directorul adjunct al Protecţiei Copilului, Iulian Eftimie, a arătat, totodată, că "şi la noi a apărut acest flagel. Lucrăm bine pe zona de prevenire şi consiliere cu Centrul Antidrog şi avem întâlniri şi periodic proiecte în acest sens".
Că munca instituţiilor trebuie să fie una continuă şi adaptată abilităţilor subiecţilor a fost concluzia întâlnirii, întâlnire ce a reprezentat un bun prilej pentru updatarea stării de fapt din acest domeniu. De referinţă a rămas şi semnalul tras de cms. şef George Ionescu, nuanţat chiar de Ana Gheorghe, şef Serviciu Probaţiune de pe lângă Tribunalul Brăila: "Am întâlnit şi substanţe psihoactive necunoscute, avem în atenţie o serie de subiecţi chiar în prezent!". Aici, printre noi!
