• cablurile lăsate să atârne din stâlp în stâlp în secolul 21, deşi unele dintre străzile principale ale oraşului se reabilitează, reprezintă o mare greşeală, în viziunea consilierului municipal independent Lucian Căprariu • fondator al partidului Brăila Nouă, acesta a criticat administraţia brăileană pentru faptul că nu pune suficient de mult accent pe modul în care se realizează documentaţia tehnică a proiectelor şi pentru faptul că acceptă soluţiile cele mai simple şi, de multe ori, incomplete
Consilierul municipal independent Lucian Căprariu susţine că administraţia brăileană are mari lacune atunci când vine vorba despre proiectele pentru comunitate. În calitate de membru fondator al partidului Brăila Nouă, Căprariu a susţinut recent o conferinţă de presă în care a criticat destul de dur faptul că, deşi anul acesta au început lucrări la reabilitarea străzilor din oraş, nimeni nu a luat în calcul mascarea cablurilor electrice care “împodobesc” stâlpii de pe străzi. Acesta a afirmat că municipalitatea lasă proiectanţii să scape foarte uşor, deşi nu de puţine ori proiectele realizate şi aprobate în CLM nu iau în calcul îmbunătăţirea cât mai mult a traiului cetăţenilor şi ridicarea standardelor de viaţă în zonele de intevenţie.
“Când facem nişte lucrări trebuie să le facem valabile nu pe ani, pe zeci de ani. Dacă vă uitaţi la Comuna din Paris, bordurile sunt într-o stare proastă. Acum nu ştiu dacă le vor verifica. Dar sunt degradate. Am observat şi cablurile atârnând aiurea. Dacă tot refacem o stradă, cred că nu era mare lucru să punem un canal special ca să le băgăm în subteran. De ce? De ce nu facem proiectele cum trebuie, temeinic şi durabil? Avem «dezvoltare durabilă», punem în toate documentele expresia asta, dar noi nu o înţelegem, nu o aprofundăm, nu acţionăm în spiritul ei. Se putea face! Cum să spun, procentajul în lucrare era foarte mic ca să facem şi lucrul ăsta. Noi, dacă facem nişte lucruri bune, frumoase, temeinice, aduc valoare zonei respective. Eu îmi doresc ca orice lucrare făcută în orice cartier să pună ceva peste ceva, să aducă un plus, să aducă valoare. Se putea şi chestia asta. Avem şi pe Călăraşi lucrări de reabilitare, dar tot aşa o să rămânem cu acele cabluri atârnând”, a declarat Căprariu.
Sursa citată a ţinut să sublinieze că deşi există un tunel pe Calea Călăraşilor pentru mascarea cablurilor, nimeni nu vrea să îşi asume şi să realizeze acest deziderat. Căprariu a afirmat că principala cauză pentru care nu se fac astfel de intervenţii o reprezintă lipsa de viziune a celor care conduc urbea.
Calitatea documentaţiilor tehnice ale proiectelor lasă de dorit
Asta a dorit să mai sublinieze Lucian Căprariu, precizând că deşi proiectele tehnice în general se realizează de către firme care au câştigat licitaţii publice la preţul cel mai mic, asta nu înseamnă că administraţia nu poate să le solicite lucrări cât mai complete, care să dezvolte cu adevărat oraşul şi să dureze zeci de ani.
“Calitatea realizării documentaţiei tehnice şi aşa mai departe ţine de departamentul tehnic din Primărie, dar ţine şi de vârf, în cele din urmă, adică de primar care trebuie să îşi facă echipa eficientă. Noi avem nişte echipe, departamente moştenite. Şi ce să aduci acolo, că dacă vii cu viziunea ta... Trebuie totuşi să vedem cum facem noi într-un final - noi, politicienii -, şi să transmitem către aparat lucrul ăsta şi să îmbunătăţim viaţa oamenilor. Trebuie să ne gândim la fiecare proiect în felul următor: «Am făcut totul? Am luat totul în calcul?» Trebuie să vedem proiectele acestea şi când cheltuim banul, şi când le facem, ca şi cum le-am face dacă ar fi pentru noi, dacă ar fi din banii noştri. Nu neapărat să fim zgârciţi, dar să facem lucrurile bine, să dureze. Că noi facem nişte investiţii acum şi trebuie să ne uităm spre viitor, poate până în 2050”, a mai punctat Căprariu.
Mai mult, reprezentantul Brăila Nouă s-a arătat nemulţumit şi de faptul că la Brăila bordurile nu au colţuri rotunjite, dar şi că nici până astăzi nu s-a rezolvat problema canalizărilor în intersecţii, astfel încât trecerile de pietoni să nu mai fie inundate la cea mai mică ploaie.
“Să vă spun câteva lucruri simple, banale. Noi nu avem borduri de colţ. Aţi văzut cum se fac colţurile la noi? Cu borduri duble. În orice ţară normală există borduri de colţ. Au curbura respectivă, unele sunt pe unghiuri. Pe Călăraşi dacă vă uitaţi la parcările oblice o să vedeţi. Eu mi-am tăiat odată cauciucurile. Acolo sunt unghiuri închise. Nu totdeauna ai abilitatea de a te descurca. Există borduri de colţ când faci un asemnea proiect? Eu le văd, ca şi cetăţean, consumator, beneficiar, dar proiectantul nu le vede?! Nu le vede nici beneficiarul principal al proiectului, direcţia tehnică, Primăria?! Le facem aşa ca să le facem... Aţi văzut calitatea scurgerilor de pe Bulevardul Dorobanţilor de atâtea ori! În intersecţii, când plouă torenţial nu mai ai treceri de pietoni pentru că se adună apa acolo şi trebuie să traversezi prin alte părţi, ajunge chiar la 15 cm apa. Să vă uitaţi la Şcolilor cu Dorobanţi şi o să vedeţi cum sunt inundate trecerile de pietoni. Şi nu numai acolo. Am trimis sesizare la direcţia tehnică. Interveniţi, duceţi-vă la executant, luaţi proiectantul, că poate a fost prost proiectat. Ce înseamnă asta? Degeaba am acolo treceri de pietoni că omul ocoleşte şi îl punem în pericol. De ce? Pentru că nu mă gândesc să fac ceva temeinic!”, a conchis revoltat consilierul.
