La doar câţiva kilometri de Brăila, mai precis la marginea satului Vărsătura, se află cea mai mare plantaţie de căpşuni din judeţ. Întinsă pe 3 hectare, căpşunăria este rezultatul unui proiect de dezvoltare rurală, de peste 300.000 euro, care a inclus însă şi achiziţia de utilaje. Zilele trecute, o delegaţie a Comisei Europene a fost la Vărsătura şi, încântată de ce a văzut, a selectat proiectul pentru a fi inclus pe lista "Proiectelor europene de succes". Şi chiar este un succes, ne-a confirmat şi proprietarul afacerii, Constantin Petre, agricultor cu state vechi. El ne-a povestit că de 16 ani cochetează cu căpşunii, dar până anul trecut totul a fost ca o joacă, a cultivat suprafeţe mici, în sistem gospodăresc. "Acum 2 ani am început să mă extind cu nişte soiuri italiene. Am început colaborarea cu firma Geoplant Italia, care îmi furnizează stolonii (răsadurile - n.r). Tot împreună cu ei avem şi o suprafaţă de 0,15 ari experimentală, pe care testăm soiuri noi. Concret, în producţie avem 2 soiuri care acoperă 80% din suprafaţă şi pe 20% avem 10 soiuri în testare. De asemenea, mai avem în testare şi câteva soiuri din România, de la Institutul din Mărăcineni. Suntem foarte mulţumiţi, producţia este extraordinară, circa 20 tone/ha, numai calitate extra. Până acum nici nu s-a pus problema sortării", a explicat Petre.
Investiţia pentru 1 ha cultivat cu căpşuni se ridică la peste 500 milioane de lei vechi, dar şi rezultatele sunt pe măsură, până acum preţul de valorificare al producţiei fiind de cel puţin 4,5 lei/kg. Marfa se vinde en-gross şi ajunge pe pieţele din Brăila, Galaţi şi Constanţa.
Căpşunile de la Vărsătura nu sunt ecologice, dar există un control foarte strict al pesticidelor. De exemplu, ca îngrăşământ se foloseşte doar gunoiul de grajd, iar tratamentul fitosanitar se face într-un sistem inedit, prin intermediul instalaţiei de irigare prin picurare, astfel că substanţele se aplică în cantităţi mici şi trec prin rădăcina plantei, neatingând fructele. Şi modul de cultivare e unul modern, sub folie, aceasta asigurând o bună protecţie împotriva buruienilor, un foarte bun control al umidităţii şi, nu în ultimul rând, asigură mulcirea, adică fructele nu ating solul şi astfel nu se încarcă cu pământ.
Chiar şi la această dimensiune, căpşunăria de la Vărsătura este tot o afacere de familie, cu ajutor din afară doar în perioadele de vârf, în special la cules. De aceea, când vede câte un fruct terfelit, căzut sau călcat în picioare, Petre murmură printre dinţi: "Asta e diferenţa, în timp ce olandezii, italienii, spaniolii culeg căpşunii cu inginerii şi studenţii din est, noi îi culegem cu analfabeţi".
Liber la căpşuni!
Căpşunăria de la Vărsătura mai aduce o premieră pentru brăileni. Astfel, cei care vor să experimenteze culesul, pot veni în orice zi la fermă, unde este amenajată o suprafaţă de 30 de ari, în care intrarea este liberă. La sfârşit, cantitatea culeasă este cântărită şi contra sumei de 5 lei/kg poate fi luată acasă. "M-am gândit în primul rând la copii când am luat decizia aceasta. Se practică în UE, aşa că de ce să nu încercăm si noi!?", lansează invitaţia cultivatorul de căpşuni. Pentru a ajunge la fermă luaţi ca reper biserica din sat. Unde se termină strada, începe raiul căpşunilor.
