V-aţi întrebat vreodată cât ar putea valora votul dumneavoastră, mai ales că duminică, 5 iunie, suntem aşteptaţi la urne pentru a ne alege liderii şi administratorii averii publice pentru următorii 4 ani? La această întrebare au încercat să răspundă realizatorii unei pagini web care găzduieşte o aplicaţie care-ţi face pe loc un calcul în acest sens. Este vorba despre site-ul valoarevot.ro, potrivit căruia Brăila s-ar afla cam la coada clasamentului naţional, cu o valoare mică estimată per votant. Ca să n-o mai lungim, potrivit aplicaţiei amintite votul unui brăilean ar valora cam 18.100 lei, echivalentul a 1.290 kilograme de mici. Vi se pare, mult, puţin? Ca să vă faceţi o idee, avem cea mai mică valoare a votului în regiunea de dezvoltare din care facem faţă, în care lider de serie este Focşaniul cu 30.126 lei. Pare incredibil dar o explicaţie ar veni din schema de calcul anunţată de realizatorii aplicaţiei: s-au avut în vedere valorile medii ale bugetelor judeţelor din întreaga ţară, raportate la numărul de voturi valabil exprimate (la fel, per judeţ) la alegerile locale din 2012. Astfel, ar reieşi că o valoare mare a votului este rezultatul situaţiei în care avem de-a face, de exemplu, cu un buget mare raportat la un număr mic de votanţi, în timp ce o valoare mică a votului s-ar explica prin buget mic şi participare mare la vot. Vă propunem în cele ce urmează să vedem cam cum stau lucrurile la noi, în judeţ, prin prisma rezultatelor indicate de algoritmul de calcul al aplicaţiei valoarevot.ro.
În dorinţa declarată de a-i responsabiliza pe cei cu drept de vot în pragul alegerilor locale din acest weekend, 3 tineri au realizat o pagină web care încearcă să dea un răspuns, cât mai aproape de realitate, la întrebarea "cât valorează votul meu?". Se cheamă valoarevot.ro şi este, în esenţă, o aplicaţie care, pe baza unor calcule pornind de la variabile precum media multianuală a bugetelor publice, sau voturi valabil exprimate la alegerile locale din 2012, îţi indică o valoare pentru fiecare dintre localităţile ţării, pornind de la comune, până la oraşe şi municipii reşedinţă de judeţ. "Toată lumea îţi spune că votul e important, că e valoros... Dar cât de valoros e până la urmă? Asta face site-ul ăsta: îţi arată care e valoarea în bani a votului tău, folosind cifre reale (...). Este posibil să nu îţi placă formula aleasă de noi, sau e posibil să fi greşit ceva valori (n-a fost uşor să ajungem la ele, am curăţat manual peste 160 de tabele cu bugetele individuale a peste 3.000 de localităţi). Dar un lucru e sigur: valoarea e surprinzătoare", ne promite echipa de la valoarevot.ro. Realizatorii au mai precizat că demersul lor trebuie interpretat prin dorinţa declarată de a schimba lucrurile în bine prin creşterea apetitului românilor să iasă la vot. "Doar că schimbarea nu poate veni decât prin implicare. Iar în acest moment cea mai importantă implicare este mersul la vot, în cunoştinţă de cauză. Un vot asumat prin înţelegerea valorii sale. Un vot anti-lehamite şi anti-şpăgi electorale. Şi nu e vorba doar de bani. Niciodată n-a fost. Banii sunt doar un «cârlig» de a atrage atenţia. Valoarea votului este mult, mult mai mare", se mai arată pe pagina web menţionată. Ca o glumă amară, realizatorii transformă valoarea în lei a votului în kilograme de mici, litri de ulei şi găleţi de tablă, cu trimitere clară la mita electorală pe care au oferit-o partidele politice în dorinţa de a câştiga voturi.
Brăila, la coada clasamentului
Haideţi să vedem împreună cum stau lucrurile în ce priveşte judeţul nostru, raportat la nivel naţional şi regional, folosind calculatorul pus la dispoziţie de valoarevot.ro.
Votul unui brăilean în municipiu ar valora undeva la 18.075 lei, echivalentul a aproape 1,3 tone de mititei, 3.612 litri de ulei, 151 pachete cu ajutoare alimentare, 723 găleţi metalice, sau contravaloarea lucrărilor de izolare termică a 5 apartamente cu 2 camere. Toate acestea ne poziţionează undeva spre coada clasamentului la nivel naţional, alături de Hunedoara, de exemplu, unde un vot ar fi cam 19.500 lei. La polul opus, cele mai valoroase voturi le-ar avea locuitorii sectorului 1 al capitalei - 62.722 lei, urmaţi de cei din sectorul 2 - 39.587 lei, sectorul 6 - 34.044 lei, sector 3 - 33.828 lei, sector 4 - 32.852 lei şi, în fine, sector 5 - 32.449 lei. Cu valori mari, peste 25.000 lei sunt oraşele Timişoara - 27.852 lei, Clujul - 27.574 lei, dar şi Sibiul - 26.412 lei.
Dacă ne raportăm la regiunea de dezvoltare din care facem parte, suntem pe ultimul loc: Focşani - 30.126 lei, Tulcea - 25.933 lei, Buzău - 23.085 lei, Constanţa - 22.909 lei şi Galaţi - 19.096 lei.
Cum se explică totuşi aceste cifre? Este clar că în condiţiile unui buget mare, sau mediu raportat la un număr mic de voturi valabil exprimate în 2012, suma rezultată este mai mare, la fel cum în situaţia inversă valoarea votului este mai mică. De exemplu, în Constanţa au votat în urmă cu 4 ani peste 140.000 de persoane numai în municipiu, în timp ce în Brăila au fost înregistrate 93.549 de voturi. În mod clar bugetul constănţenilor este mult mai mare decât al nostru, după puterea economică a celor două municipii.
Votanţii din Frecăţei au cea mai "valoroasă" ştampilă de vot
Dacă ne raportăm la situaţia din interiorul judeţulului nostru, se observă că sunt doar 3 comune în care votul localnicilor depăşeşte pragul de 20.000 lei: Frecăţei - 29.590 lei, Unirea - 23.589 lei şi Romanu - 20.826. Următorul prag, între 15.000 şi 20.000 lei include 19 comune (Jirlău, Siliştea, Racoviţa, Măraşu, Ciocile, Măxineni, Chiscani, Gradiştea, Stăncuţa, Vădeni, Traian, Surdila Greci, Gropeni, Salcia Tudor, Rîmnicelu, Şuţeşti, Tudor Vladimirescu, Vişani şi Gemenele) iar pentru diferenţa de 18 comune (Scorţaru Nou, Tufeşti, Galbenu, Berteştii de Jos, Roşiori, Tichileşti, Surdila Găiseanca, Zăvoaia, Movila Miresii, Victoria, Ulmu, Bărăganul, Dudeşti, Cireşu, Viziru, Bordei Verde, Cazasu şi Mircea Vodă) votul localnicilor valoarează sub 15.000 lei dar nu mai puţin de 11.612 lei. În ce priveşte oraşele din judeţ, situaţia se prezintă astfel: Făurei - 15. 537 lei, Ianca - 24.366 lei şi Însurăţei - 20.026 lei.
Cum au votat brăilenii în 2012
Potrivit datelor Biroului Electoral Judeţean Brăila (BEJ) privind alegerile locale din 10 iunie 2012, la nivelul judeţului nostru s-au prezentat la vot 57,50% din totalul de 339.800 de alegători cu drept de vot înscrişi pe liste.
Fotoliul de primar al Brăilei a fost câştigat de Aurel Gabriel Simionescu, care a obţinut 47.374 voturi (50,64%), iar următorii clasaţi au fost Simona Drăghincescu cu 17.157 voturi (18,38%) şi Sorin Ovidiu Bălan cu 15.947 voturi (17,04%).
Gheorghe Bunea Stancu, a câştigat preşedinţia Consiliului Judeţean Brăila cu 74.911 voturi (46,41%), urmat de Sergiu Ionuţ Diacomatu cu 62.880 voturi (39,2%) şi Mihai Chelu cu un total de 23.308 voturi (14,59%).
Formaţiunile şi alianţele politice care au intrat în Consiliul Judeţean au fost: USL, cu un număr de 74.695 voturi (45.82), Alianţa pentru Viitorul Brăilei (AVB) cu 34.268 (21.02%), PP-DD cu 29.315 (17,98) şi candidatul independent Marian Căpăţână cu 9.508 voturi (5.83%).
În urma alegerilor locale din 10 iunie 2012, USL a câştigat majoritatea primăriilor din judeţ.
Alegeri Locale 2016 Brăila: aproape 300.000 de persoane cu drept de vot, în judeţ. 180.000 - numai în municipiu
Nicoleta BUTNARU
Videoconferinţa MAI susţinută, vineri, la orele 14.00, la nivel de Instituţie a Prefectului, a pus accent, pe de o parte, pe situaţia meteo-hidro din ţără (în Brăila declarându-se Cod Portocaliu pe Siret), iar pe de altă parte pe starea pregătirii procesului electoral de duminică, 5 iunie.
Şi la Brăila, alegerile locale 2016 au intrat în linie dreaptă, în sensul că s-au tipărit buletinele de vot, s-au pregătit ştampilele, siglele autocolante, precum şi cele 287 de secţii din judeţ, iar operatorii vor intra efectiv în pâine încă de sâmbătă, când preiau secţiile, împreună cu experţii electorali.
Acestea sunt primele alegeri din România în care se votează într-un singur tur, iar prezenţa la vot va fi transmisă în timp real pe site-ul Autorităţii Electorale, aep.ro, operatorii din secţii scanând cărţile de identitate ale alegătorilor în vederea evitării votului multiplu.
Alegeri la tabletă. Atenţie, se scanează CI-ul!
Experţii MAI au declarat, vineri, în videoconferinţă că a fost o campanie electorală fără probleme deosebite, în care, la nivel naţional, s-au întocmit 23 de dosare penale şi s-au constatat 231 de contravenţii. Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra dimensiunii procesului electoral din acest an, putem aminti faptul că s-au tipărit nu mai puţin de 18 milioane de sigle autocolante, ceea ce înseamnă puţin mai mult decât numărul declarat de persoane cu drept de vot din România.
"La nivelul judeţului Brăila putem spune că nu sunt probleme deosebitre la capitolul proces electoral", a declarat Mădălina Cochino, prefectul judeţului Brăila, în momentul în care i-a venit rândul să facă raportarea la nivelul Brăilei în videoconferinţă.
Cert este că populaţia trebuie să ştie că operatorii din secţii, numiţi de preşedinţi, vor scana cărţile de identitate ale alegătorilor, printr-o fantă care vizualizează doar CNP-ul, la intrarea în secţie, în vederea verificării dreptului de vot şi dacă subiectul a mai uzat de acest drept. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, "nu există niciun risc privind protecţia datelor", la nivel naţional fiind dislocaţi 65.815 oameni pentru securitatea secţiilor, iar Corpul de Control al MAI are comandamente la Bucureşti, Cluj şi Iaşi.
La Brăila, potrivit datelor înregistrate de AEP la data de 5 mai, sunt în judeţ nu mai puţin de 298.000 de locuitori cu drept de vot, în municipiu peste 180.000, în Făurei, peste 3.000, iar în Ianca, peste 9.000.
Alegerile din Brăila vor fi, ca-n toată ţara, monitorizate prin STS, datele fiind introduse în timp real pe site-ul aep.ro, reporterii noştri primind asigurări că inclusiv secţiile din Insula Mare a Brăilei, cum ar fi Frecăţei şi Ţăcău, au semnal, conexiune la Internet.
