Cât de bio sunt hainele organice? | Obiectiv Vocea Brailei Mergi la conţinutul principal

Cât de bio sunt hainele organice?

V-ați gândit vreodată că dermatitele de contact, micozele și alte afecțiuni dermatologice pot apărea din cauza hainelor pe care le purtați? Asta pentru că multe conțin substanțe chimice folosite în procesul de fabricare. Iar dacă alegeți îmbrăcăminte din fibre naturale nu înseamnă că evitați problemele. Iată sfaturile specialiștilor.

 

Trebuie să știți mai întâi că fibrele din care sunt făcute hainele se împart în două categorii: cele naturale, cum ar fi bumbacul sau mătasea, și cele chimice. Cele din urmă se împart la rândul lor în fibre artificiale ce rezulta din prelucrarea chimică a celulozei și cele sintetice care se obțin prin sinteza petrolului.

Fibre naturale: bumbac, mătase, lână, in, cânepă, iută, ramie.

Fibre artificiale: vâscoză, acetatul.

Fibre sintetice: nylon, poliester, acril, polimer, spandex.

Să începem cu țesăturile naturale. Aici vedetă este bumbacul. Reprezintă aproape jumătate din totalul fibrelor folosite la nivel mondial și este prima recomandare a tuturor medicilor. Asta pentru că acest material permite pielii să respire, spre deosebire de fibrele care nu sunt naturale.

„Haina de poliester care produce ocluzie la nivel cutanat, ea nu are capacitatea de a fi uscată rapid de la transpirație și atunci putem avea afecțiuni dermatologice precum miliaria rubra, o afecțiune care se datorează faptului că în momentul căldurii excesive keratina din ductul transpirației se umflă, obstrucționează canalul care ar trebui să elibereze transpirație, el se rupe și poate provoca o afecțiune caracterizată de multe papule roșii în zona de contact cu haină”, a spus medicul dermatolog Konstantinos Koutsioukis.

Hainele, un pericol pentru sănătate şi mediu

Totuși nici bumbacul nu este lipsit de riscuri. Culoarea lui naturală este în realitate alb gălbui sau crem. Albul imaculat se obține de fapt prin albirea cu oxidanți, care sunt extrem de periculoși pentru sănătate. Deși mai puțin din 3% din suprafața planetei este cultivată cu bumbac, aproximativ 24% din cantitatea totală de insecticide și 11% din cantitatea totală de pesticide folosite în întreaga lume sunt utilizate de către producătorii de bumbac, conform organizației World Wide Found.

Ce puteți face? Orice haină nouă trebuie spălată bine înainte de a o purta prima dată. O altă soluţie este să alegeți hainele organice, mai ales în cazul copiilor.

„Datorită procesului de producție a acestor haine, care nu implică niciun fel de substanță toxică, hainele organice sunt mult mai sănătoase pentru copiii noștri. Substanțele toxice folosite în producerea hainelor convenționale, s-a observat o legătură între aceste haine toxice și anumite afecțiuni gen alergii, afecțiuni cutanate, astm și în unele cazuri chiar și cancer de piele”, a explicat Gabriela Ștefănescu, reprezentanta unui magazin online cu haine organice pentru bebeluși.

„Ca orice mămică începătoare te preocupă și partea de sănătate, pe lângă spălările cu detergenții aferenți pentru bebeluși, te gândești să nu facă infecții, fel de fel de alergii și hăinuțele bio îți dau această siguranță”, a adăugat Cristina Cărămizaru.

Dacă hainele organice au vopseluri pe bază de apă sau de plante, celelalte folosesc o mulțime de coloranți chimici, responsabili pentru o lista lungă de probleme ale pielii.

„Ce nu știe foarte multă lume este că majoritatea problemelor cutanate precum dermatitele de contact alergice care sunt rare nu se datorează obligatoriu la fibră textilă în sine ci la substanțele precum aditivii chimicali pe care îi folosim sau rășini de formaldehida sau chiar substanța cu care e colorată haina. Un alt exemplu e căptușeala care e făcută de poliester și dacă este colorată negru, albastru, verde, violet, culori care se folosesc la căptușeala hainelor pentru femei, conțin un colorant ce poate provocă dermatite de contact alergice. O problemă care e mai obișnuită la femei, pentru că de obicei la hainele femeilor se folosesc culorile”, a atras atenția medicul dermatolog Konstantinos Koutsioukis

Unele dintre substanţele chimice ies la primele spălări, dar nu toate. Tipul de colorant al unei haine depinde de fibra textilă din care este făcută. Mai exact, vopseaua care este folosită pentru a colora poliesterul este mult mai nocivă decât vopseaua folosită în colorarea bumbacului. În plus, gândiți-vă de două ori înainte de a alege hainele care nu au nevoie de călcare.

„Vă pot da un exemplu util. Hainele care sunt din bumbac sau cele care sunt combinate cu bumbac și poliester au rășini de formaldehidă pentru a le face reziste la șifonare. Acestea pot provoca probleme care nu se datorează formaldehidei care se eliberează la nivelul cutanat, ci rășinilor”, a spus medicul dermatolog Konstantinos Koutsioukis

Hainele strâmte, de evitat

Sfatul numărul unu al dermatologilor este ca indiferent de material sau tipul de colorant, să evităm hainele strâmte.

„O haină strâmta are ca rezultat frecarea și din această fricțiune se adaugă căldură și umiditate pot apărea anumite afecțiuni dermatologice specifice. Spre exemplu: elasticul care se folosește la nivelul lenjeriei sutien sau chilot poate provoca frecare în zone în care există căldură și umiditate și acest lucru poate să ducă la apariția unui internico, ce înseamnă o piele înroșită, edematiata care se poate suprainfecta secundar cu organisme sau pot apărea micozele”, a atras atenția medicul Konstantinos Koutsioukis.

Așadar, feriți-vă de țesăturile care lasă urme ale culorii pe piele și de hainele strâmte fabricate din materiale sintetice. În plus, folosiţi detergenţi cât mai naturali, pentru a evita afecțiunile dermatologice. Nucile de săpun pot fi o soluţie. Acestea conţin saponină în mod natural.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053, 0740-080289
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro