• asta arată un sondaj realizat de Organizaţia “Salvaţi Copiii” • în ciclul primar, părinţii plătesc, în medie, 2.545 lei anual, în gimnazial 3.083 lei, iar la liceu 3.647 lei • cei mai mulţi bani se duc pe rechizite, dotarea sălilor de clasă, manuale şi meditaţii în privat
Pe hârtie, “învăţământul de stat este gratuit”. Asta scrie în Legea Educaţiei Naţionale. Însă cât de “gratuit” este în realitate? Peste 3.000 lei/an. Aceasta este suma pe care părinţii o scot din buzunare pentru a-şi trimite copiii la şcoală, după cum arată un studiu realizat recent de Organizaţia “Salvaţi Copiii” România. Costul practic s-a dublat faţă de 2010. Dacă atunci o familie plătea, în medie, 1.490 lei/an, în 2018 suma a ajuns la 3.093 lei/an.
Raportul ONG-ului arată că sumele cresc pe măsură ce elevii trec în următorul ciclul de învăţământ. Astfel, la ciclul primar părinţii cheltuie 2.545 lei/an, în gimnaziu 3.083 lei/an, iar la liceu suma ajunge la 3.647 lei/an. Valorile diferă şi în funcţie de zona în care învaţă copiii: 2.757 lei/ an în mediul rural şi 3.351 lei în mediul urban.
Pe ce se duc banii?
Pe manuale, culegeri, rechizite, uniformă, echipament sportiv, fondul şcolii, fondul clasei, meditaţiile în privat, mâncarea copilului pe durata programului de şcoală, transport, precum şi programele de “Şcoală după şcoală”. Acestea sunt cele mai frecvente cheltuieli suportate de părinţi, după cum reiese din studiul realizat de Organizaţia “Salvaţi Copiii”.
Foarte mulţi bani se duc pe pregătirea în privat, aproape 1.900 lei/an. Faţă de 2010, procentul celor care apelează la meditaţii plătite la materiile studiate în şcoală a crescut de la 24% la 40%, iar costul acestora a crescut şi el, pe măsura inflaţiei: de la aproximativ 1.350 de lei media anuală în 2010, la peste 1.850 lei în 2018.
„Cei mai mulţi bani pe care părinţii îi scot din buzunar pentru ca elevul să primească educaţie de calitate se duc pe materiale didactice – rechizite, dotarea sălilor de clasă, manuale. Lipsa resurselor umane, calitatea precară a materialelor didactice şi starea critică în care se află şcolile – de la tavane şi bănci până la pază şi dotarea laboratoarelor – i-au determinat pe părinţi să dubleze şi efortul pedagogic, prin meditaţii contra cost”, transmit cei de la Salvaţi Copiii.
Pe de altă parte, sondajul arată că incidenţa fondului clasei a scăzut, fiind plătit de 56% dintre părinţi, comparativ cu 72% în 2010.
“Pentru părinţi, nu sancţiunea, ci dorinţa ca elevii să beneficieze de condiţiile şi materialele necesare învăţării constituie principala constrângere care determină achitarea acestor bani. Fondul clasei rămâne unul dintre costurile neoficiale ale educaţiei: deşi procentul părinţilor care îl achită a scăzut, el rămâne o constantă a şcolii româneşti - 56% dintre părinţi, comparativ cu 72% în 2010, contribuie la acest fond. Aproximativ 2 din 10 părinţi afirmă că fondul clasei este o contribuţie obligatorie, dar cei mai mulţi nu sunt consultaţi în privinţa destinaţiei acestor bani. Aproximativ 46% dintre părinţi indică, totuşi, cheltuieli cu materiale didactice sau amenajarea sălilor de clasă, se arată în raport.
Studiul mai arată că ponderea părinţilor care afirmă că li s-au cerut sume de bani pentru înscrierea copilului la şcoală, acordarea de note, promovarea examenelor sau protocol la examene a scăzut semnificativ comparativ cu 2010, de la valori de aproximativ 5% din total, la valori sub 1%.
Precizăm că Organizaţiei “Salvaţi Copiii” a efectuat acest studiu pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din 903 respondenţi, metoda aleasă fiind cea a interviurilor faţă în faţă.
