Pe lângă faptul că trenează de ani de zile, nesfârşita problemă a câinilor maidanezi continuă să muşte "hălci" importante din banii publici. În primul trimestru al acestui an, Primăria Brăila a alocat de la bugetul local suma de 170.000 lei pentru acţiuni de prindere a câinilor, transportare la adăpostul de la Lacu Sărat, vaccinare, sterilizare, îngrijire postoperatorie şi returnare în teritoriu (adică eliberare înapoi pe domeniul public). Dacă acest ritm al cheltuielilor trimestriale se va menţine până la sfârşitul anului, putem anticipa că, în 2011, municipalitatea brăileană va aloca pentru câini 680.000 lei. Alţi bani cheltuiţi în problema câinilor provin din bugetul de sănătate, pentru vaccinarea antirabică a brăilenilor muşcaţi. Potrivit informaţiilor primite de la Secţia Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean Brăila, în 2010 pacienţii atacaţi de câini au avut nevoie de tratamente în valoare de 250.000 lei. Media lunară a celor muşcaţi a rămas constantă, astfel că este foarte posibil ca şi cheltuielile cu vaccinul să fie similare pentru anul în curs. Astfel, până la sfârşitul anului, chestiunea maidanezilor ar putea să "uşureze" bugetele Primăriei şi Spitalului Judeţean de o sumă totală de 930.000 lei (9,3 miliarde de lei vechi).
Există suspiciunea că mulţi dintre câinii crotaliaţi nu sunt, de fapt, sterilizaţi
Reamintim că, din toamna anului trecut, Primăria Brăila a schimbat modalitatea de gestionare a situaţiei câinilor fără stăpân, după ce a expirat contractul încheiat în 2006 cu Asociaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului "Horez". Această asociaţie prindea câinii, îi transporta la adăpostul pe care familia patronului Vasile Horez îl deţine lângă satul Lacu Sărat şi îi ţinea în padocuri pe termen nelimitat, îngrijindu-se de hrănirea lor şi de tratamentele veterinare necesare. Pentru toate aceste servicii, APAM "Horez" încasa anual de la Primărie în jur de 800.000 lei. Din septembrie 2010, Primăria a decis să preia gestionarea adăpostului şi îngrijirea câinilor. Astfel, padocurile şi anexele acestora au fost închiriate de Serviciul de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL), de la Vasile Horez. De asemenea, a mai fost închiriat, de la omul de afaceri Nicu Niţă, un grajd al fostului CAP Unirea, în vederea înfiinţării a încă unui adăpost. Activitatea de capturare a câinilor a fost scoasă la licitaţie, fiind câştigată de două firme: "Cinergy" SRL, înfiinţată de fostul poliţist Vasile Cioroiu, şi "Activităţi Sanitar Veterinare Horez" SRL, înfiinţată de Vasile Horez. Aceste două societăţi comerciale încasează, pentru fiecare câine prins pe domeniul public, suma de 65 lei, în timp ce hrănirea, vaccinarea şi sterilizarea patrupedelor intră în sarcina SUPAGL.
Suspiciuni în privinţa sterilizării făcute la adăpostul Lacu Sărat
De la începutul anului în curs, Primăria a decis să nu mai ţină câinii în adăpost, ci să îi prindă, să îi vaccineze, sterilizeze şi să le dea drumul înapoi pe străzi. Viceprimarul Doiniţa Ciocan ne-a informat că, din ianuarie până în prezent, au fost capturate 1.337 de exemplare, dintre care 430 au fost sterilizate. Din cei 430, au fost eliberaţi deja 414, restul aflându-se în faza de îngrijire postoperatorie. "În total, pentru capturare şi întreţinere în adăpost, ce include hrănire, vaccinare, sterilizare, crotaliere, s-au alocat 170.000 lei", ne-a declarat viceprimarul Ciocan. Au apărut, însă, semne de întrebare cu privire la operaţiile de castrare efectuate de personalul SUPAGL, în adăpostul de la Lacu Sărat. Miercuri, 13 aprilie, la Brăila s-a aflat o echipă de medici veterinari voluntari din Bucureşti, care a sterilizat gratuit câinii duşi de brăilenii interesaţi de acest aspect. Veterinarii respectivi au ajuns în oraşul nostru prin intermediul ONG-ului "Vreau să fiu liber", condus de brăileanul Cosmin Cândea. Acesta s-a ocupat de promovarea acţiunii, fiind cel ce i-a înscris pe listă pe brăilenii care au vrut să vină cu câini. Primăria a contribuit, punând la dispoziţie un spaţiu, în incinta fostei unităţi militare de la Caporalul Muşat. În total, au fost operate, într-o singură zi, 52 de exemplare. Interesant este faptul că, printre patrupedele aduse de brăileni s-au aflat şi trei câini luaţi dintr-un cartier de blocuri, care erau însemnaţi cu crotalii albastre, în genul celor montate de SUPAGL la adăpostul de la Lacu Sărat. În mod normal, aceştia ar fi trebuit să fie sterilizaţi, înainte de a li se fi dat drumul pe domeniul public, însă s-a constatat că au organele genitale neatinse. Este, aşadar, posibil ca mulţi dintre câinii eliberaţi din adăpost să fie castraţi doar teoretic, deşi pentru operarea lor s-au cheltuit efectiv bani publici. În evidenţele contabile ale SUPAGL figurează suma de 15.900 lei, cheltuită pentru sterilizarea celor 430 maidanezi operaţi până în prezent. Reporterul nostru i-a cerut un punct de vedere viceprimarului Doiniţa Ciocan, referitor la această situaţie. "Într-adevăr, este vorba despre trei câini însemnaţi cu crotalii specifice adăpostului de la Lacu Sărat. Trebuie să verificăm dacă seriile de pe aceste crotalii corespund unor exemplare care figurează ca sterilizate sau este vorba despre câini revendicaţi de cineva, cărora li s-au montat doar crotalii cu număr de identificare, fără să fi fost sterilizaţi. Dacă vom găsi nereguli, se vor lua măsurile de rigoare împotriva angajaţilor adăpostului", ne-a declarat viceprimarul.
Anual, se cheltuie miliarde de lei vechi pentru vaccinarea brăilenilor muşcaţi de câini
Sume uriaşe cheltuite de frica turbării
Peste 250.000 lei, atât "muşcă" anual din bugetul Spitalului Judeţean Brăila câinii comunitari. La Secţia de Boli Infecţioase se prezintă în fiecare lună aproape o sută de brăileni care au căzut victime atacului câinilor comunitari. Dacă aprovizionarea spitalului cu vaccin antirabic nu mai constitue o problemă, cum s-a întâmplat vara trecută din lipsa banilor, în schimb medicii sunt îngrijoraţi că numărul persoanelor care vor necesita tratament va creşte în perioada următoare.
În primele trei luni ale anului, la Secţia de Boli Infecţioase s-au prezentat peste 280 de persoane, de toate vârstele, care au solicitat tratament de specialitate, după ce au fost atacate de câini. Deoarece muşcătura ar putea fi fatală dacă animalul este turbat, toţi cei în cauză trebuie vaccinaţi. Astfel, conducerea spitalului ajunge sa cheltuie sume considerabile pe dozele de vaccin achiziţionate pentru a le putea salva viaţa. Chiar dacă statistica nu indică valori maxime în această perioadă a anului, brăilenii se plâng că le este teamă să mai meargă pe stradă, terorizaţi de prezenţa numeroasă a câinilor, care au un comportament mai agresiv decât de obicei, din cauza ritualului de împerechere. Mai mult, medicii atrag atenţia că în perioada de vară numărul brăilenilor muşcaţi de patrupede creşte până la o medie lunară de 150. "Toţi pacienţii au primit tratament antirabic, nu mai sunt întreruperi în aprovizionarea cu vaccin. Tocmai am primit un lot de peste 300 de vaccinuri. Situaţia este staţionară în această perioadă, ne încadrăm în partea inferioară a consumului de vaccin antirabic. Deocamdată, media lunară a persoanelor muşcate este de circa 90, dar ne aşteptăm la o creştere a numărului acestora", ne-a spus dr. Ileana Grecu, şef Secţie Boli Infecţioase. Statisticile arată că peste 85% dintre cei muşcaţi au fost atacaţi pe domeniul public de către câini comunitari, restul fiind victime ale propriilor animale de companie. Schema completă de vaccinare antirabică pentru o singură persoană este de circa 300 lei, reprezentând contravaloarea celor 5 doze de vaccin ce trebuie administrate. "În funcţie de starea câinelui, tratamentul antirabic pentru o persoană poate conţine de la o fiolă, până la 5 fiole, în cazul în care animalul este necunoscut şi nu poate fi supravegheat", a precizat dr. Ileana Grecu. În rândul pacienţilor muşcaţi de câinii comunitari se regăsesc toate categoriile de vârstă, de la copii de vârstă foarte mică, în aceste cazuri fiind vorba de neglijenţa părinţilor, până la cei bătrâni.
Cu toate că suma anuală alocată tratamentului antirabic administrat victimelor câinilor a scăzut de la 310.000 lei, în 2009, la 250.000 lei, în prezent se cheltuie în continuare extrem de mulţi bani, care ar fi fost suficienţi pentru a stopa înmulţirea patrupedelor. Din păcate, sunt bani "aruncaţi" pentru a repara efectul, în loc de a fi investiţi pentru a stopa cauza.
